Murături

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Sărmăluţe
Bucătăria românească
Specific național

Ardei umpluți · Cârnați · Caltaboș
Ciulama · Chiftele · Chișcă · Ciorbă
Ciorbă de burtă · Ciorbă țărănească · Ciorbă de pește
Colaci · Colivă  · Drob · Frigărui Ghiveci · Iahnie
Lebăr Limbă cu măsline · Mămăligă · Mititei · Musaca  · Ostropel
Papricaș · Pastramă Pârjoale · Pilaf · Piftie
Plachie · Rasol · Saramură
Sarmale · Slănină · Soté de morcovi · Tobă
Tochitură · Urs de mămăligă · Varză călită · Zacuscă

Condimente și salate

Ardei copți · Borș · Murături
Mujdei · Rântaș · Salată de boeuf · Salată de vinete
Salată de cartofi · Salată de sfeclă

Brânzeturi

Brânză de burduf · Brânză topită · Caș
Cașcaval · Telemea · Urdă

Dulciuri

Clătită · Cremă de zahăr ars · Cozonac
Gogoașă · Papanaș · Plăcintă
Lapte de pasăre · Lipie · Sfințișori · Vărzar

Băuturi

Afinată · Caisată · Cireșată · Cornată
Pălincă · Rachiu · Socată
Turț · Țuică · Vișinată · Zmeurată

Castron cu murături

Murăturile sunt alimente care prin procesul de fermentație, singure sau cu ajutorul Lactobacillus-ului plantarum, își scad pH-ul, își măresc aciditatea astfel putând fi conservate mai multe luni sau peste un an. În procesul de murare alimentele sunt scufundate în saramură sau într-o soluție de oțet.

În întreaga lume există o gamă largă de alimente care se murează de la legume, la pește până la carne și ciuperci dar în România în mod tradițional se păstrează la murat mai ales: gogonelele, castraveți, varză, conopidă, pepeni, sfeclă roșie, ciuperci și bureți iar în oțet în deosebi ardeii și gogoșarii. Pentru aromatizarea murăturilor se folosesc: mărar, crenguțe de vișin, ienibahar, usturoi, boabe de muștar, cuișoare, țelină, hrean, piper. Saramura după procesul de fermentare devină moare care este puternic aromată și acrișoară, în unele gospodării se consumă ca atare sau se folosește la înăcritul ciorbelor.

Murăturile în România[modificare | modificare sursă]

Conform unui studiu realizat în 2014, 81% dintre români încep toamna pregătind murături și conserve pentru iarnă, iar peste jumătate dintre gospodării investesc între 100 și 300 lei în această activitate, în timp ce 26% cheltuie între 300 și 500 lei.[1] Printre cele mai populare conserve pregătite de români se numără castraveții murați, preferați de peste 90% dintre aceștia, dar și zacusca (79%) și gogoșarii în otet (74%), în timp ce ciupercile conservate și pepenele murat sunt preparatele cel mai puțin întâlnite în cămările românești.[1]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Cât CHELTUIESC ROMÂNII pe CONSERVELE pentru IARNĂ, 8 octombrie 2014, Andrei Niculae, Evenimentul zilei, accesat la 9 octombrie 2014

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]