Murături

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Sărmăluţe
Bucătăria românească
Specific național

Ardei umpluți · Cârnați · Caltaboși
Ciulama · Chiftele · Chișcă · Ciorbă
Ciorbă de burtă · Ciorbă țărănească · Ciorbă de pește
Colaci · Colivă  · Drob · Ghiveci · Iahnie
Limbă cu măsline · Mămăligă · Mititei · Musaca  · Ostropel
Papricaș · Pârjoale · Pilaf · Piftie
Plachie · Rasol · Saramură
Sarmale · Slănină · Soté de morcovi
Tochitură · Urs de mămăligă · Varză călită · Zacuscă

Condimente și salate

Ardei copți · Borș · Murături
Mujdei · Rântaș · Salată de boeuf · Salată de vinete
Salată de cartofi · Salată de sfeclă

Brânzeturi

Brânză de burduf · Brânză topită · Caș
Cașcaval · Telemea · Urdă

Dulciuri

Clătită · Cremă de zahăr ars · Cozonac
Gogoașă · Papanaș · Plăcintă
Lapte de pasăre · Lipie · Sfințișori · Vărzar

Băuturi

Afinată · Caisată · Cireșată · Cornată
Pălincă · Rachiu · Socată
Turț · Țuică · Vișinată · Zmeurată

Castron cu murături

Murăturile sunt alimente care prin procesul de fermentație, singure sau cu ajutorul Lactobacillus-ului plantarum, își scad pH-ul, își măresc aciditatea astfel putând fi conservate mai multe luni sau peste un an. În procesul de murare alimentele sunt scufundate în saramură sau într-o soluție de oțet.

În întreaga lume există o gamă largă de alimente care se murează de la legume, la pește până la carne și ciuperci dar în România în mod tradițional se păstrează la murat mai ales: gogonelele, castraveți, varză, conopidă, pepeni, sfeclă roșie, ciuperci și bureți iar în oțet în deosebi ardeii și gogoșarii. Pentru aromatizarea murăturilor se folosesc: mărar, crenguțe de vișin, ienibahar, usturoi, boabe de muștar, cuișoare, țelină, hrean, piper. Saramura după procesul de fermentare devină moare care este puternic aromată și acrișoară, în unele gospodării se consumă ca atare sau se folosește la înăcritul ciorbelor.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]