Materie
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Materia (lat. materia = stofă, substanţă) este un termen general pentru toate elementele care ne înconjoară şi din care suntem alcătuiţi şi noi. Din punctul de vedere al fizicii, materia este sub formă de substanţă sau câmp.
Din punct de vedere filozofic materia este realitatea obiectivă înconjurătoare pe care o percepem cu ajutorul organelor de simţ (V.I.Lenin)
Trăsăturile caracteristice care definesc materia sunt: masa, necesarul de spaţiu, structura internă şi energia termică internă a materiei:
T=temperatura absolută; m=masa c=capacitatea specifică termică (Ridicarea temperaturii determină creşterea energiei cinetice moleculare).
Cuprins |
[modifică] Generalităţi
Materia este compusă din particule nedivizibile ca atomi, care se grupează formând molecule. Atomii la rândul lor sunt alcătuiţi din protoni, neutroni şi electroni numite şi particule elementare care sunt frecvent numite materie.
[modifică] Stările de agregare ale materiei
Stările de agregare sunt sub formă:
- solidă
- lichidă
- gazoasă
- plasmă (gaz ionizat cu o hidrodinamică magnetică)
- condensat Bose-Einstein (engl.: Bose-Einstein condensate) particule în aceaşi stare din punct de vedere a mecanicii cuantice.
- condensat al ionilor Fermi materie într-o stare suprafluidă la temperatura de nul absolut
După teoriile mai noi definiţia de solid sau fluid este treptat înlocuit de forma de agregare cristalină şi amorfă. Trecerea la o formă de agregat la alta cu fazele şi fenomenele respective sunt studiate de termodinamică.
[modifică] Formarea materiei
Starea iniţială a universului (engl. Big Bang = explozia cea mare) s-a format după teoriile mai noi materie, spaţiu şi timp.
Această cantitate imensă de energie eliberată prin explozie a determinat expandarea celor patru dimensiuni ale spaţiului şi formarea într-o stare foarte densă în cantităţi mari a particulelor elementare, (protoni şi neutroni) în aşa numită eră Hadron (interval de timp între 10-32 şi 10-4 dintr-o secundă. În era Lepton care a atins perioada de o secundă după explozia iniţială s-au format electronii, până la formarea acestora materia şi antimateria sau nimicit (anihilat) reciproc. In următoarea eră a radiaţiilor se formează hidrogenul, deuterium şi tritium.
La un milion de ani după explozia iniţială începe era de azi era materiei, din norii de hidrogen se formează galaxii, stele, iar prin fuzionarea atomilor de hidrogen i-a naştere helium, ca şi celelate elemente chimice până la carbon şi fier . Se presupune că prin coliziunea stelelor alcătuite din neutroni, ca şi în supernove s-au format elementele grele ca aur, plumb şi uraniu.
[modifică] Proprietăţile materiei
Proprietăţile materiei sunt:
- Masa în sistemul SI este kilogramul, fiind determinat de forţa de gravitaţie
- Volumul este mărimea locului ocupat în spaţiu fiind exprimat de ex. în m3
- Structură exprimă felul construcţiei unui sistem de ex. structura cristalină
- Cantitate în sistemul SI unitatea cantităţii în chimie este molul
- Energie calorică este o mărime ce depinde de natura materiei
[modifică] Teorii despre materie
- Nu este considerată materie undele electromagnetice, termenii din matematică ca punctul, dreapta, planul, la fel nu este considerată materie vacuumul sau vidul (un gol lipsit de materie).
- Din punct de vedere filozofic materia este o temă controversată
- In antichitate era considerată materie elementele ca foc, apă, aer sau pământ.
- In Evul Mediu teoria despre materie se bazează pe teoria scolastică a lui Aristotel care acceptă existenţa sufletului care stă la baza materiei.
- Filozofia materialistă consideră ca la baza lumii ca şi a tuturor fenomenelor stă materia.
- Filozofia idealistă cosideră că idea stă la baza lumii materiale, şi că idea generează materia
- Din punct de vedere teologic materia este rezultatul creaţiei divine, această teorie este pusă la îndoială după apariţia teoriei evoluţioniste a lui Darwin.
