Acid lactic

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Acid lactic
Skeletal structure of lactic acid
Denumire standard acid 2-hidroxipropanoic
Formulă chimică
(brută)
C3H6O3
Masă moleculară 90.08 g/mol
număr CAS [50-21-5]
L: [79-33-4]
D: [10326-41-7]
D/L: [598-82-3]
Punct de topire L: 53 °C
D: 53 °C
D/L: 16.8 °C
Punct de fierbere 122 °C @ 12 mmHg
Scriere simplificată CC(O)C(=O)O
Hazard X.svg
Iritant
R- și S-text R: 38-41
S: 26-39
MAK  ?
Dacă nu sunt alte indicații atunci
se ține cont de prevederile Standard.


Acidul lactic ( formulă structurală, CH3-CH-(OH)-COOH, IUPAC denumire standard: acid 2-hidroxipropanoic), de asemenea cunoscut popular și ca acid laptic, este un acid organic slab, care joacă un anumit rol în anumite procese biochimice. Are un rol decisiv în anumite procese de fermentație, cum ar fi pregătirea silozului pentru animale, sau (în industria laptelui) la producerea produselor din lapte, iaurt, chefir, urdă, brânză, etc. În metabolismul animal, ia naștere în orice masă musculară supusă efortului, dar contrar unor teorii populare[formulare evazivă] nu este cauza febrei musculare.[necesită citare]

Acidul lactic este un acid carboxilic cu o formulă chimică brută de C3H6O3. Are grup auxiliar hidroxil atașat grupării carboxilice, ceea ce îl încadrează în categoria acizilor alfa-hidroxilici (uneori cunoscuți ca AAH). În soluție, ca orice acid acid monobazic, pierde un proton producând ionul lactat, CH3CH(OH)COO.

Structura[modificare | modificare sursă]

Acidul lactic este chiral și are doi izomeri optici. Unul este cunoscut ca L-(+)-acid lactic ori (S)-acid lactic iar celălalt, imaginea sa în oglindă, ca D-(-)-acid lactic sau (R)-acid lactic. L-(+)- Acid lactic este izomerul care este important biologic.

Rol metabolic[modificare | modificare sursă]

În stare de repaus concentrația saguină a acidului lactic e de 10 mg/dl iar în timpul efortului poate crește până la 200 mg/dl.[1] În timpul efortului acidul lactic rezultă din acid piruvic prin hidrogenare.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ V. Ranga; I. Teodorescu Exarcu. op. cit. p 559

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • A. L. Lehninger Biochimie, Editura Tehnică, București vol. I-II 1987-1992
  • V. Ranga; I. Teodorescu Exarcu. Anatomia și fiziologia omului, Editura Medicală, București 1970