Acid lactic
|
[[wiki]]
|
Acest articol sau această secțiune nu este în formatul standard. Ștergeți eticheta la încheierea standardizării. |
| Acid lactic | |
|---|---|
 |
|
| Denumire standard | acid 2-hidroxipropanoic |
| Formulă chimică (brută) |
C3H6O3 |
| Masă moleculară | 90.08 g/mol |
| număr CAS | [50-21-5] L: [79-33-4] D: [10326-41-7] D/L: [598-82-3] |
| Punct de topire | L: 53 °C D: 53 °C D/L: 16.8 °C |
| Punct de fierbere | 122 °C @ 12 mmHg |
| Scriere simplificată | CC(O)C(=O)O |
 Iritant |
|
| R- și S-text | R: 38-41 S: 26-39 |
| MAK | ? |
| Dacă nu sunt alte indicații atunci se ține cont de prevederile Standard. |
|
Acidul lactic ( formulă structurală, CH3-CH-(OH)-COOH, IUPAC denumire standard: acid 2-hidroxipropanoic), de asemenea cunoscut popular și ca acid laptic, este un acid organic slab, care joacă un anumit rol în anumite procese biochimice. Are un rol decisiv în anumite procese de fermentație, cum ar fi pregătirea silozului pentru animale, sau (în industria laptelui) la producerea produselor din lapte, iaurt, chefir, urdă, brânză, etc. În metabolismul animal, ia naștere în orice masă musculară supusă efortului, dar contrar unor teorii populare[formulare evazivă] nu este cauza febrei musculare.[necesită citare]
Acidul lactic este un acid carboxilic cu o formulă chimică brută de C3H6O3. Are grup auxiliar hidroxil atașat grupării carboxilice, ceea ce îl încadrează în categoria acizilor alfa-hidroxilici (uneori cunoscuți ca AAH). În soluție, ca orice acid acid monobazic, pierde un proton producând ionul lactat, CH3CH(OH)COO−.
Cuprins |
Structura[modificare]
Acidul lactic este chiral și are doi izomeri optici. Unul este cunoscut ca L-(+)-acid lactic ori (S)-acid lactic iar celălalt, imaginea sa în oglindă, ca D-(-)-acid lactic sau (R)-acid lactic. L-(+)- Acid lactic este izomerul care este important biologic.
Rol metabolic[modificare]
În stare de repaus concentrația saguină a acidului lactic e de 10 mg/dl iar în timpul efortului poate crește până la 200 mg/dl.[1] În timpul efortului acidul lactic rezultă din acid piruvic prin hidrogenare.
Note[modificare]
- ^ V. Ranga; I. Teodorescu Exarcu. op. cit. p 559
Bibliografie[modificare]
- A. L. Lehninger Biochimie, Editura Tehnică, București vol. I-II 1987-1992
- V. Ranga; I. Teodorescu Exarcu. Anatomia și fiziologia omului, Editura Medicală, București 1970
