Sari la conținut

Alexandru Moruzi

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Alexandru Moruzi

Domn al Moldovei,
Domn al Țării Românești
Date personale
Născut1750 Modificați la Wikidata
Constantinopol, Imperiul Otoman Modificați la Wikidata
Decedat1816 (66 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Constantinopol, Imperiul Otoman Modificați la Wikidata
PărințiConstantin Moruzi[2]
Smaragda Sulgearoglu[*][2] Modificați la Wikidata
Frați și suroriGeorgios Mourouzis[*][[Georgios Mourouzis (1765 - 17 Aug 1796)|​]] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuZoe Moruzi[*] Modificați la Wikidata
CopiiConstantin Al. Moruzi
Domnitza Smaragda Mourousi[*][[Domnitza Smaragda Mourousi (1784 - 15 Mar 1848)|​]][2] Modificați la Wikidata
Cetățenie Țara Românească
 Principatul Moldovei Modificați la Wikidata
Ocupațiediplomat
suveran[*] Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Familie nobiliarăFamilia Moruzi
Domn al Moldovei (1x)
Domniemartie 1792 – ianuarie 1793
PredecesorOcupație rusă
SuccesorMihai Suțu
Domn al Țării Românești (1x)
Domnieianuarie 1793 – august 1796
PredecesorMihai Suțu
SuccesorAlexandru Vodă Ipsilanti
Domn al Țării Românești (2x)
Domniemartie 1799 – octombrie 1801
PredecesorConstantin Hangerli
SuccesorMihai Suțu
Domn al Moldovei (2x)
Domnie4 octombrie 1802 – august 1806
PredecesorLogofăt Iordache Conta
SuccesorScarlat Callimachi
Domn al Moldovei (3x)
Domnie17 octombrie 1806 – 19 martie 1807
PredecesorScarlat Callimachi
SuccesorOcupație rusă
Acest articol se referă la un Domn al Moldovei. Pentru alte sensuri, vedeți Alexandru Moruzi (dezambiguizare).

Alexandru Moruzi (n. 1750, Constantinopol, Imperiul Otoman – d. 1816, Constantinopol, Imperiul Otoman) a fost domn în Moldova: martie 1792 - ianuarie 1793, 4 octombrie 1802 - august 1806 și 17 octombrie 1806 - 19 martie 1807 și în Țara Românească: ianuarie 1793 - august 1796 și martie 1799 - octombrie 1801.

Domnii[modificare | modificare sursă]

A fost fiul lui Constantin Moruzi. Alexandru Moruzi a reușit să preia tronul Moldovei după războiul ruso-austriaco-turc (1788 - 1792). În această primă domnie a fost ocupat cu restabilirea ordinii după retragerea din țară a oștilor prădătoare rusești. Trecut în Țara Românească își arată repede lăcomia pentru bani. A exploatat mereu populația, a cumpărat ieftin o cantitate enormă de grâu și l-a vândut la un preț aproape înzecit locuitorilor înfometați. A fost destituit printr-un joc de intrigi la Constantinopol și înlocuit cu Alexandru Vodă Ipsilanti.

Reîntronat în 1799, continuă strângerea dărilor apăsătoare ale lui Constantin Hangerli. O altă nenorocire pentru țară o reprezentau incursiunile prădătoare și sângeroase ale pașei Osman Pazvantoğlu de la Vidin. Ajutoarele primite de la sultan s-au dovedit mai mult un lucru rău, pentru că oastea turcească s-a alăturat repede hoardelor care prădau și ardeau Târgu Jiu și Craiova. Domnitorul Alexandru Moruzi recunoscându-și neputința, și-a cerut singur mazilirea (1801).

A fost din nou numit în Moldova (1802), la insistențele francezilor, însă a trecut repede de partea politicii rusești, țesând intrigi împotriva Franței împreună cu fratele său Dumitrache, dragomanul Porții.

În timpul celor cinci domnii, a făcut și lucruri bune: a construit un spital pentru ciumați și o fabrică de hârtie la Afumați. A fost căsătorit cu Zoe, fiica lui Lascarache și a Ilenei Rosetti.

Inițiat în francmasonerie la 24 martie 1776, în Loja St. Andreas din Sibiu, primește în același an gradele de Companion, Maestru și Maestru Perfect. Arhivele masonice îl înregistrează ca Venerabil al unor loji de la București (1786) și Iași (1803). [3]

Note[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]


Predecesor:
Ocupație rusă
Domn al Moldovei

17921793
Succesor:
Mihai Suțu
Predecesor:
Logofăt Iordache Conta
Domn al Moldovei

18021806
Succesor:
Scarlat Callimachi
Predecesor:
Scarlat Callimachi
Domn al Moldovei

18061807
Succesor:
Ocupație rusă
Predecesor:
Mihai Suțu
Domn al Țării Românești

17931796
Succesor:
Alexandru Vodă Ipsilanti
Predecesor:
Constantin Hangerli
Domn al Țării Românești

17991801
Succesor:
Mihai Suțu