Radu Leon
| Radu Leon | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | secolul al XVII-lea  |
| Decedat | 1669/1669 |
| Părinți | Leon Tomșa |
| Ocupație | conducător[*] |
| Limbi vorbite | limba română |
| Apartenență nobiliară | |
| Domn al Țării Românești | |
| Domnie | decembrie 1664 – martie 1669 |
| Predecesor | Grigore I Ghica |
| Succesor | Antonie din Popești |
Modifică date / text  | |
Radu Leon (n. secolul al XVII-lea – d. 1669/1669) a fost domn al Țării Românești între anii 1664 și 1669. Era numit și Radu negustorul de scoici.
Radu Leon a fost fiul lui Leon Tomșa. În perioada domniei sale a fost sprijinit de fanarioți.
În timpul domniei voievodului Radu Leon, în 1665, a fost pictată pentru prima dată Catedrala Patriarhală din București. Același domnitor a hotărât, prin hrisovul domnesc din 8 iunie 1668, ca mănăstirea să devină reședință mitropolitană.[1]
Biserica „Sfântul Dumitru” Slobozia din București, monument istoric, a fost construită între anii 1664-1665 de către voievodul Radu Leon și este cunoscută sub numele de „Slobozia” datorită scutirii de biruri primite în 1667.[2]
Prima cafenea cunoscută în București, apare documentată istoric în 1667, în vremea lui Radu Leon, și era proprietatea unui oarecare Kara Hamie, aflându-se în plin centrul orașului, în apropiere de locul în care s-a construit, mai târziu, palatul Băncii Naționale.[3]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Catedrala Patriarhală din București
- ^ Biserica "Sfântul Dumitru" Slobozia (București)
- ^ „O cafea în Bucureștiul de altădată”. Arhivat din original la . Accesat în .
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Crucea lui Șerban Cantacuzino, 13 mai 2009, Emanuel Bădescu, Ziarul de Duminică
Acest articol despre un subiect legat de istoria României este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea sa.
