Petru al III-lea
| Petru al III-lea al Moldovei | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 1422[1]  |
| Decedat | 1452 (30 de ani) |
| Părinți | Alexandru cel Bun |
| Frați și surori | Ștefan al II-lea al Moldovei Iliaș I al Moldovei Petru Aron Bogdan al II-lea al Moldovei |
| Apartenență nobiliară | |
| Familie nobiliară | Dinastia Mușatinilor |
| Domnitor al Moldovei | |
| Domnie | martie 1443 – aprilie 1445 |
| Predecesor | Ștefan al II-lea al Moldovei |
| Succesor | Ștefan al II-lea al Moldovei |
| Domnitor al Moldovei | |
| Domnie | august 1447 – decembrie 1447 |
| Predecesor | Ștefan al II-lea al Moldovei |
| Succesor | Roman al II-lea al Moldovei |
| Domnitor al Moldovei | |
| Domnie | februarie 1448 – octombrie 1448 |
| Predecesor | Roman al II-lea al Moldovei |
| Succesor | Ciubăr Vodă |
Modifică date / text  | |
Petru al III-lea (n. 1422[1] – d. 1452), fiu legitim al lui Alexandru cel Bun din a patra sa căsătorie cu doamna Marena, a fost domn al Moldovei de trei ori:
1) prima domnie: martie 1443 - aprilie 1445, în asociere cu fratele său Ștefan al II-lea, se încheie cu tentativa sa nereușită de a-l înlătura pe Ștefan cu ajutor din Transilvania.
2) a doua domnie: august - decembrie 1447 - când urmare a înțelegerii cu pan Didrih Buczacki din 15 iulie 1446, acesta din urmă îi acordă ajutor armat cu care Petru se impune asociat la domnia nepotului său Roman al II-lea, fiul fratelui său Iliaș I. Doar câteva luni mai târziu Roman însă va încerca să îl asasineze pe Petru care i-a dejucat planurile și a fugit în Transilvania. Acolo va fi primit de Ioan de Hunedoara și va accepta protecția acestuia ca și căsătoria formală cu o soră mai vârstnică a acestuia. Nu se cunoaște numele doamnei, dar cronicarul polonez Jan Dlugosz menționează că avea 50 de ani, în vreme ce Petru la acea data nu împlinise încă 26 de ani.
3) ultima domnie: singur februarie-aprilie 1448 - octombrie 1448. Petru a murit la doar 26 de ani din cauze și împrejurări necunoscute și a fost înmormântat probabil la mănăstirea Sfântul Nicolae din Poiana Siretului (Pobrata veche), care la rândul ei a dispărut la un moment necunoscut.[2]
Biografie[modificare | modificare sursă]
Pe timpul domniei lui Petru al III-lea, Ioan de Hunedoara (reprezentand Regatul Ungariei) a ocupat Chilia, ca punct strategic al frontului antiotoman și care asigura și accesul Ungariei la Dunărea maritimă si Marea Neagră. De asemenea Petru al III-lea a trimis un contigent de 3000 călăreți in sprijinul campaniei anti-otomane întreprinse de Iancu în Serbia în toamna lui 1448 soldată cu înfrângerea de la Kosovopolje in fața sultanului Murad al II-lea. Alături de moldoveni, bănățeni, maghiari, secui și transilvăneni la acea luptă a participat și un contingent muntean de 4-8000 de luptători condus de voievodul Vladislav al II-lea (1447-1456).[3][4]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b https://www.ro.biography.name/conducatori/94-romania/798-petru-al-iii-lea Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ Rezachevici, Constantin (). Cronologia critică a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 - 1881. I. București: Editura Enciclopedică. pp. 499–502. ISBN 973-45-0387-1.
- ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Andrei Pogăciaș (), Iancu de Hunedoara și campaniile anti-otomane, historia.ro
 | Acest articol biografic despre un român este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui! |
