Ștefăniță Lupu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Ștefăniță Lupu
115 - Stefan Lupu.jpg
Ștefăniță Lupu
Date personale
Născut1641 Modificați la Wikidata
Iași, Moldova Modificați la Wikidata
Decedat (20 de ani) Modificați la Wikidata
Tighina, Moldova Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale[*] (pestă) Modificați la Wikidata
PărințiVasile Lupu
Ecaterina Cercheza Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Moldavia.svg Moldova Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
domnitor al Moldovei
Domnie1659 – 1661
Portretul lui Ștefăniță Lupu

Ștefăniță Lupu (n. 1641, Iași, Moldova – d. , Tighina, Moldova) a fost domn al Moldovei între 1 decembrie 1659 și 29 septembrie 1661.

A fost fiul lui Vasile Lupu și la vârsta de numai 18 ani a fost numit domn în locul lui Gheorghe Ghica, la insistențele și rugămințile tatălui său aflat la Constantinopol. Domnia sa a fost tulburată de Constantin Șerban din Țara Românească, precum și de turci și tătari, care aduceau pretendenți la tron. După aceste încercări, a urmat o ciumă și apoi o foamete cumplită, astfel încât oamenii mâncau și papură măcinată în loc de pâine. Din acest motiv a mai fost numit și Papură Vodă.

S-a îmbolnăvit și a murit la Tighina, unde s-a dus ca să-i ajute pe turci și tătari să construiască cetăți de apărare împotriva cazacilor.[necesită citare]

Papură vodă[modificare | modificare sursă]

Originea poreclei[modificare | modificare sursă]

Sorgintea acestei porecle o aflăm din surse istorice[care?] care spun că domnul Moldovei, Vasile Lupu, și Ecaterina Doamna au avut un fiu, pe Ștefăniță, născut la 1641, care la numai 12 ani a fost întemnițat în fortăreața de la Buciulești-Bistrița, împreună cu mama și sora sa Ruxandra, după ce logofătul Gheorghe Ștefan l-a detronat pe domnitor.

După 5 ani de captivitate, Ștefăniță a fost eliberat, iar Poarta Otomană l-a numit în 1659 voievod pe tronul Moldovei; era firav la trup din cauza îndelungatei detenții, însă cu mintea ageră, făcând față răspunderilor ce-i reveneau pentru refacerea Moldovei, bântuită de secetă. Dar atât de cumplită a fost calamitatea, încât populația ajunsese să se hrănească cu pâine din coajă de copac și… din papură, de unde i s-a tras tânărului domnitor porecla de Papură vodă.

Ștefăniță s-a dovedit însă un bun apărător al intereselor Țării Moldovei, întărind relațiile cu vecinii, în special cu Țara Românească, a dezvoltat comerțul și economia, i-a scutit pe țărani de biruri. Stârnind nemulțumirea boierilor, la numai doi ani de domnie a fost găsit ucis de mâna uneltitorilor.[necesită citare]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Revista Lumea Satului, NR.6, 16-31 MARTIE 2007