Ieremia Movilă
| Ieremia Movilă | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 1555  |
| Decedat | (51 de ani) Iași, Moldova |
| Înmormântat | Mănăstirea Sucevița |
| Părinți | Ioan Movilă[*] doamna Maria of Moldova[*][1] |
| Frați și surori | Simion Movilă |
| Căsătorit cu | Elisabeta Movilă |
| Copii | Constantin Movilă Alexandru Movilă Raina Mohylanka[*] Maria Mohylanka[*] Anna Mohylanka[*] |
| Apartenență nobiliară | |
| Familie nobiliară | Dinastia Movilă |
| Domnitor al Moldovei | |
| Domnie | august 1595 – mai 1600 |
| Predecesor | Ștefan Răzvan |
| Succesor | Mihai Viteazul |
| Domnitor al Moldovei | |
| Domnie | septembrie 1600 – |
| Predecesor | Mihai Viteazul |
| Succesor | Simion Movilă |
Modifică date / text  | |
Ieremia Movilă (n. 1555 – d. , Iași, Moldova) a fost domn al Moldovei de două ori, între august 1595 și mai 1600, respectiv între septembrie 1600 și 30 iunie 1606.
Domnie[modificare | modificare sursă]
Boier moldovean, frate cu mitropolitul Gheorghe Movilă, a fost urcat pe tron de cancelarul polonez Zamoyski în locul lui Ștefan Răzvan. A fost tot timpul protejatul polonezilor. Este recunoscut ca domn și de turci cărora le plătea tributul. Detronat de Mihai Viteazul, care a luat și domnia Moldovei în mai 1600, s-a menținut în Cetatea Hotinului, de unde și-a recuperat tronul tot cu ajutorul polonezilor în septembrie 1600, când Mihai a fost învins în Transilvania la Mirăslău. Polonezii au intrat și în Muntenia, l-au învins pe Mihai la Teleajen în 12 octombrie 1600, și l-au pus pe tronul Munteniei pe Simion, fratele lui Ieremia. În timpul domniei sale a fost ridicată Mănăstirea Sucevița, pe locul unui lăcaș de cult mai vechi, din lemn. Ctitoria a devenit ulterior necropola familiei Movilă.
Familie[modificare | modificare sursă]
A fost fiul lui Ioan Movilă (d. 1580) și a Mariei Movilă (d.1614), fiica lui Petru Rareș. A fost frate cu Simion Movilă, Toader Movilă (frate vitreg) și Gheorghe Movilă.
S-a căsătorit în anul 1587 cu Elizabeta Csomortany, cu care a avut o familie numeroasă. Elizabeta era fiica marelui nobil maghiar ardelean Toma Csomortany (Csomortáni Tamás), proprietar al unei întinse moșii la Lozna lângă Lwow. Csomortáni Erzsébet era de religie romano-catolică și a influențat esențial creșterea romano-catolicismului în Moldova la începutul secolului 17.
A avut următorii copii:
- Constantin Movilă
- Alexandru Movilă
- Bogdan
- Samfira (?-7 martie 1596)
- Petru
- Alexandra (?-12 iulie 1597)
- Stana (?-12 iulie 1597)
- Chiajna (1588-1619) căsătorită în 1603 cu prințul Michal Wiśniowiecki.
- Maria (?-1638) căsătorită cu Stefan Potocki (?-1631) și apoi cu Nicolas Firlej (?-1636).
- Ecaterina (?-1618) căsătorită în 1618 cu Samuel Korecki (?-1622).
- Ana, căsătorită succesiv cu patru nobili polonezi
Primii doi fii au devenit și ei domni ai Moldovei. Avea legături familiale cu cei mai de seamă nobili polonezi, cu care își măritase fetele.
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Sever Zotta, Doamna Elisaveta a lui Ieremia Movilă voievod a fost fiica lui Gheorghie pârcălab de Hotin, în „Arhiva Genealogică”, II, 1913;
- Nicolae Iorga, Doamna lui Ieremia Vodă, extras din „Analele Academiei Române. Memoriile Secțiunii Istorice”, s. II, t. XXXII, 1910;
- Constantin C. Giurescu, Dinu C. Giurescu, Istoria Românilor vol. II (1352-1606), Editura Științifică și Enciclopedică, Bucuresti, 1976;
- Ștefan S. Gorovei, Buzul pârcălab și Gheorghe pârcălab de Hotin, în „Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie «A. D. Xenopol» din Iași”, XIX, 1982;
- Constantin Rezachevici, Politica internă și externă a Țărilor Române în primele trei decenii ale secolului al XVII-lea (I), în „Revista de istorie”, tom 38, nr. 1, 1985;
- Veniamin Ciobanu, Succesiunea domnească a Movileștilor – un litigiu politic internațional, în „Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie «A. D. Xenopol» din Iași”, XXV/1, 1988;
- Ștefan S. Gorovei, „Nepoții Balicăi”, „semințenia Movileștilor”, în „Arhiva Genealogică”, I (VI), nr. 3-4, 1994;
- M. M. Székely, Înrudirile doamnei Elisabeta Movilă, în vol. De potestate. Semne și expresii ale puterii în Evul Mediu românesc, Iași, 2006.
- Ștefan S. Gorovei, Maria Magdalena Székely (ed.), Movileștii. Istorie și spiritualitate românească, vol. I, „Casa noastră Movilească”, Sfânta Mănăstire Sucevița, 2006;
- Stefan S. Gorovei, Maria Magdalena Szekely (ed.), Movilestii. Istorie și spiritualitate romanească, vol. II, Ieremia Movila. Domnul. Familia. Epoca, Sfânta Mănăstire Sucevița, 2006.
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Cum a fondat o colonie dincolo de Nistru rivalul lui Mihai Viteazu Arhivat în , la Wayback Machine., 14 septembrie 2012, Claudiu Padurean, România liberă
| Predecesor: Ștefan Răzvan |
Domn al Moldovei (prima oară) august 1595 - mai 1600 |
Succesor: Mihai Viteazul |
| Predecesor: Mihai Viteazul |
Domn al Moldovei (a doua oară) septembrie 1600 - 30 iunie 1606 |
Succesor: Simion Movilă |
