Ștefan Rareș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Ștefan Rareș
Domn al Moldovei
JelenaBrankovic.jpg
Ștefan Rareș și mama sa Elena
Date personale
Născut1531
Decedat1 septembrie 1552
Țuțora
PărințiPetru Rareș Modificați la Wikidata
Frați și suroriDoamna Chiajna
Ruxandra Lăpușneanu Modificați la Wikidata
CetățenieCivil Ensign of the Principality of Moldavia (1834-1861).svg Moldova Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Familie nobiliarăMușatini
Domnie
Domnie24 mai 1551 - 1 septembrie 1552
PredecesorIliaș Rareș
SuccesorIoan Joldea

Ștefan Rareș (Ștefan cel Tânăr[1] sau Ștefăniță[2]) (n. 1531 - d. 1 septembrie 1552, Țuțora[3].) a fost domn al Moldovei între 24 mai 1551 și 1 septembrie 1552, uns domn la data de 11 iunie 1551. A fost al doilea fiu al lui Petru Rareș din căsătoria cu despina Elena Ecaterina Brancovici[3]

Domnie[modificare | modificare sursă]

Aliat cu turcii, a trecut pasul Oituzului în Transilvania, devastând secuimea si Sibiul, însă pe drumul de întoarcere a fost bătut de generalul Giovanni Battista Castaldo și Ștefan Báthory, care i-au luat prada. Ca printr-o minune a izbutit sä-și salveze viața. Întors la scaun, s-a înconjurat de dregători turci și a dus o viață turcească, dușmănindu-se cu polonezii.[4]

A fost ucis de un grup de boieri conspiratori la ordinele generalului Castaldo, în timpul unei vânători la podul de la Țuțora, pe prundul Prutului în noaptea de 1 septembrie 1552.[5] și a fost înmormântat, în grabă, în partea stângă a gropniței din biserica Mănăstirii Probota, alături de tatăl, Petru Rareș, ctitor al lăcașului în anul 1530, și mama sa[6].

Cronicarul Azarie, despre moartea lui Ștefan Rareș[7]:

„...a fost tăiat în chip vrednic de milă, sub cort, vai ca pe un miel ... Altceva n-a spus nimic, decât aceste cuvinte: „o, săracă dreptate, pe tine te plâng și de tine suspin, căci tu ai pierit și ai murit înainte de mine”. Și zăcea pe pământ acoperit de sânge.[8]
Mormântul lui Ştefan Rareş în biserica Mănăstirii Probota.

Inscripția pietrei sale funerare arată că a fost amplasată de sora sa, Doamna Roxanda, fiica lui Io Petru voievod, iar doamnă lui Io Alexandru voievod, „împodobind” astfel groapa aceasta fratelui ei Ștefan voievod, care s-a strămutat la veșnicele lăcașuri în anul 7060, sept. 1[7][9][10].

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Eftimie, în Cronicile slavo-române, p. 113, 121
  2. ^ Ilie Corfus, Documente [...] Secolul al XVI-lea, p. 179, 181
  3. ^ a b Constantin Rezachevici - Cronologia critică a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 - 1881, Volumul I, Editura Enciclopedică, 2001, p. 599
  4. ^ Institute for Central European Studies (Universitatea "Babeș-Bolyai"): „Colloquia: Journal of Central European History“, vol. 10-11, Editura Presa universitară, Cluj-Napoca 2003, p. 13 f.
  5. ^ Eftimie, în Cronicile slavo-române, p. 113, 122
  6. ^ Tereza Sinigalia, Voica Maria Pușcașu, Mănăstirea Probota, București, 2000, p. 29-30
  7. ^ a b Constantin Rezachevici - Cronologia critică a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 - 1881, Volumul I, Editura Enciclopedică, 2001, p. 611
  8. ^ Azarie, în Cronicile slavo-române, p. 129, 139-140
  9. ^ Nicolae lorga, Inscripții din bisericile României, I, p. 58
  10. ^ Gheorghe Balș, Bisericile moldovenești din veacul al XVI-lea, București, 1928, p. 328, fig. 382


Predecesor:
Iliaș Rareș
Domn al Moldovei
24 mai 1551 și 1 septembrie 1552

Succesor:
Ioan Joldea