Pătrașcu cel Bun

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pătrașcu cel Bun
Patrascu cel Bun.jpg
Pătrașcu cel Bun
Date personale
Decedat Modificați la Wikidata
Părinți Radu Paisie Modificați la Wikidata
Copii Vintilă di Valacchia[*]
Petru Cercel
Mihai Viteazul Modificați la Wikidata
Cetățenie Flag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupație monarh Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Titluri Prinț

Pătrașcu cel Bun, cunoscut în unele lucrări și ca Petrașcu-Vodă[1][2][3], a fost fiul domnului Radu Paisie și domn al Țării Românești între martie 1554 - 26 decembrie 1557.

Raporturile cu Transilvania[modificare | modificare sursă]

La ordinul Porții, merge cu oaste în Transilvania (1556) spre a restabili pe Ioan Sigismund care, împreună cu mama sa, regina Isabella, trebuiseră să se retragă în Polonia. 14.000 ostași munteni trec Carpații, o parte în luna mai, alta în iulie, iar marele vornic Socol aduce pe regină de la Liov. La 28 octombrie Pătrașcu însuși era la Cluj, mulțumit de rezultat — (la care a cooperat și domnul Moldovei, Alexandru Lăpușneanu). Cum liniștea nu a fost totuși deplin restabilită, a fost nevoie de o nouă acțiune în Transilvania. Pătrașcu n-a mai putut însoți oștile: era bolnav — încă din mai se află la Râmnic pentru aer, îngrijit și de un medic, trimis de sibieni. La 26 decembrie 1557 se produce decesul. Spun unii că voievodul ar fi murit otrăvit chiar de marele vornic Socol, care ar fi avut el însuși gânduri de domnie: lucrul nu este dovedit. Cert este numai că Socol, la revenirea lui Mircea Ciobanul, se refugiază împreună cu fiul său, Radu stolnic, în Transilvania, luând cu el și vistieria defunctului: 400.000 de ducați. (Mai târziu, promite 14.000 ducați ambasadorului Franței, la Istanbul, numai ca să nu fie predat turcilor și ucis).domnia sa a fost intre ani 1545 pana la 1557.

Familia[modificare | modificare sursă]

Pătrașcu a fost căsătorit cu Doamna Voica, din neamul boierilor de la Slătioare. Au avut o fiica Maria (măritată în februarie 1555) și trei fii: Petru, căruia i s-a zis mai târziu Cercel (viitorul domn), Vintilă instalat voievod de armatele lui Ioan Vodă cel Viteaz în 1574 (dar numai patru zile) și Petrașcu, zis din Cipru[4]. Potrivit cronicilor oficiale ale lui Mihai Vodă ar fi avut ca fiu postum și nelegitim pe Mihai Viteazul, fapt infirmat de istoriografia mai nouă, începând cu Nicolae Iorga.

Este înmormântat la Mănăstirea Dealu. A fost numit "cel Bun" de istorici, pentru că a avut o domnie liniștită, fără a ucide vreun boier.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Obedeanu, 1900
  2. ^ Hurmuzaki, 1900
  3. ^ Hasdeu, 1878
  4. ^ Iorga, 1940

Referințe[modificare | modificare sursă]

  • Constantin V. Obedeanu, Greciĭ înȚara-Românească: cu o privire generală asupra stăreĭ culturale pănă la 1717, Stabilimentul Grafic I. V. Socecŭ, 1900, 1060 pagini
  • Eudoxiu de Hurmuzaki, Academia Română, Romania. Ministerul Cultelor și Instrucției Publice, Documente privitoare la istoria românilor, Vol. 11, Editura C. Göbl, 1900
  • Bogdan Petriceicu Hasdeu, H. Schuchardt, Limba românǎ vorbitǎ intre 1550-1600, 1878
  • Nicolae Iorga, Histoire des Roumains et de la romanité orientale: Époque des braves (Problème de la Transylvania au XVIe siècle), Vol. 5 din „Histoire des Roumaińs et de la romanité orientale”, 1940

Legături externe[modificare | modificare sursă]


Predecesor:
Mircea Ciobanul
Domnitor al Țării Românești
1554-1557

Succesor:
Petru cel Tânăr