Radu Mihnea

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Radu Mihnea
Mihnea Voda.jpg
Tabloul lui Mihnea de deasupra mormântului
Date personale
Născut [1] Modificați la Wikidata
Constantinopol, Imperiul Otoman Modificați la Wikidata
Decedat (40 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Republica Moldova Modificați la Wikidata
Părinți Mihnea Turcitul Modificați la Wikidata
Copii Alexandru Coconul
Mihnea al III-lea Modificați la Wikidata
Cetățenie Civil Ensign of the Principality of Moldavia (1834-1861).svg Moldova
Flag of Wallachia.svg Țara Românească Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
piatra funerară a lui Radu Mihnea, având stemele celor două provincii românești: Moldova și Valahia
Semnătura lui Radu Mihnea pe un document

Radu Mihnea (n. 1574 – d. 1626) a fost domn al Țării Românești: noiembrie 1601 - martie 1602, aprilie 1611 - mai 1611, 12 septembrie 1611 - august 1616, august 1620 - august 1623 și al Moldovei: 24 iulie 1616 - 9 februarie 1619 și 4 august 1623 - 20 ianuarie 1626.

Viața[modificare | modificare sursă]

Radu Mihnea era fiul lui Mihnea al II-lea Turcitul.

A fost susținut de Poartă pentru domnie încă din ianuarie 1596, dar a stăpânit pentru prima dată în Țara Românească între noiembrie 1601 – martie 1602. După această scurtă domnie a fost voievod al Țării Românești între aprilie – mai 1611.[2]

Tot în 1611 a început a treia sa domnie, în contextul ocupării țării de către o mare armată turco-tătară condusă de Omer pașa, care a refuzat revenirea pe tron a lui Radu Șerban. În timpul acestei domnii, Radu Mihnea a fost susținut de o grupare boierească filoturcă, formată din levantini împământeniți în 1611. Tabăra antiotomană reprezentată de susținătorii lui Radu Șerban, plecat în pribegie în septembrie 1611, a reacționat încă din toamna anului, prin complotul stolnicului Bărcan.[3] Circa 8-9 mari dregători și mulți alți dregători mijlocii și mici urmăriseră readucerea pe scaun a lui Radu Șerban, însă Radu Mihnea a fost avertizat de Gabriel Báthory, astfel că boierii au fost arestați pe neașteptate, iar la 7/17 decembrie 1611 a avut loc execuția stolnicului Bărcan și a postelnicului Radu Băleanu.[4]

Ideea unei apropieri între Țările Române a încolțit și în mintea lui Radu Mihnea, care a domnit, succesiv, în Muntenia și Moldova. Un moment semnificativ în acest sens l-a constituit perioada 1623 - 1626 când, domnind în Moldova, Radu Mihnea a reușit să obțină tronul Munteniei pentru fiul său Alexandru Coconul (1623 - 1627). Unele izvoare contemporane consemnează această unitate politică moldo-munteană. Astfel, reprezentantul Veneției la Istanbul, într-un raport datat 11 aprilie 1625, precizează că va trimite o scrisoare "către numitul principe Radulo (Radu Mihnea) care e acum principe în Moldova și fiul său în Valahia, care e foarte tânăr și condus de tată". Alte mărturii îl menționează pe "Radulo voievod, principe al Valahiei și Moldovei", iar pe piatra lui funerară sunt asociate stemele celor două țări surori.

Unul din punctele sale slabe a fost fiscalitatea excesivă. Miron Costin spune că acest lucru era determinat de fastul și luxul prea mare afișat la curte. Radu Mihnea a fost înmormântat la Mănăstirea Radu Vodă din București, pe care a ctitorit-o în 1615.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b "Radu Mihnea", Gemeinsame Normdatei, accesat la 15 octombrie 2015 
  2. ^ Rezachevici 2003, p. 53
  3. ^ Rezachevici 2003, pp. 53-54
  4. ^ Rezachevici 2003, p. 54

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Rezachevici, Constantin (2003), „Viața politică în primele trei decenii ale secolului al XVII-lea. Epoca lui Radu Șerban, a Movileștilor și a lui Gabriel Bethlen”, în Cândea, Virgil (coord.), Istoria românilor. Vol. 5, București: Editura Enciclopedică, pp. 35-63 


Predecesor:
Mihai Viteazul
Domn al Țării Românești
1601-1602

Succesor:
Radu Șerban


Predecesor:
Radu Șerban
Domn al Țării Românești
1611-1616

Succesor:
Gavril Movilă


Predecesor:
Alexandru Movilă
Domn al Moldovei
1616-1619

Succesor:
Gaspar Graziani


Predecesor:
Gavril Movilă
Domn al Țării Românești
1620-1623

Succesor:
Alexandru Coconul


Predecesor:
Ștefan Tomșa al II-lea
Domn al Moldovei
1623-1626

Succesor:
Miron Barnovschi-Movilă