Ioan Joldea
| Ioan Joldea | |
 Domn al Moldovei | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | mileniul II  |
| Cetățenie |  Principatul Moldovei |
| Apartenență nobiliară | |
| Domnitor al Moldovei | |
| Domnie | septembrie 1552 – septembrie 1552 |
| Predecesor | Ștefan al VI-lea Rareș |
| Succesor | Alexandru Lăpușneanu |
Modifică date / text  | |
Ioan Joldea a fost domn al Moldovei în septembrie 1552.[1]
Domnie
[modificare | modificare sursă]Joldea, un boier moldovean cu rang de comis, a fost ales domn în tabăra de la Țuțora de către boierii Sturza și Moghilă, după uciderea lui Ștefan al VI-lea Rareș pe 8 septembrie 1552. Acest fapt a stârnit ostilități la Cracovia. Regele Sigismund al II-lea August avea de gând să-l înscăuneze la Suceava pe Alexandru Lăpușneanu, feciorul lui Bogdan III cel Orb. Joldea o alesese soție pe Ruxandra, fata lui Petru Rareș, pentru a fi îndreptățit să ocupe tronul țării.
Joldea se îndrepta spre Suceava pentru a fi uns domn, dar greșeala lui a fost popasul de la Șipote. Lăpușneanu, cu sprijin de la nobilul Seniawiski și de la vornicul Moțoc, l-au prins prin vicleșug pe Joldea și pe boierii credincioși lui. Joldea a fost crestat la nas ca să nu mai aibă dreptul la domnie și a fost călugarit.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Cea mai scurtă domnie din Evul Mediu. Cum a ajuns un boier să stea pe tronul Moldovei doar câteva zile, 10 martie 2016, Dănuț Zuzeac, Adevărul, accesat la 5 septembrie 2016
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- (redactor șef) Corneliu Diaconovich: Enciclopedia română I-III., W. Kraft, București, 1898–1904
- Dimitrie Gusti: Enciclopedia României, Imprimeria Națională, București, 1938–1943
- (redactor șef) Athanase Joja: Dicționar enciclopedic român I-IV., Editura Politica, București, 1962–1966
- Rezachevici, Constantin: Cronologia a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 – 1881, Editura Enciclopedică, București, 2001 [1]
- Vasile Mărculeț – Alexandru V. Ștefănescu – Stănel Ion – Gherghina Boda – George Marcu – Mihai Chiriac – Elena Gabriela Maximciuc – Ioan Mărculeț – Stan Stoica: Dicționarul domnilor Țării Românești și ai Moldovei, Editura Meronia, București, 2009 [2]
- Radu Lungu: Domnitori si Principi ai Tărilor Române, Editura Paideia, București, 2010 [3]
| Predecesor: Ștefan Rareș |
1552 |
Succesor: Alexandru Lăpușneanu |
