Ioan Mavrocordat
Ioan Alexandru Mavrocordat | |
Domn al Țării Românești | |
Date personale | |
---|---|
Născut | Constantinopol, Imperiul Otoman |
Decedat | (35 de ani) București, Țara Românească |
Părinți | Alexandru Mavrocordat Exaporitul Sultane Chrysoskoulaine[*] |
Frați și surori | Nicolae Mavrocordat |
Ocupație | diplomat Mare Dragoman[*] |
Apartenență nobiliară | |
Caimacam al Moldovei | |
Domnie | 7 octombrie – 16 noiembrie 1711 |
Predecesor | Caimacam Lupu Costachi |
Succesor | Nicolae Mavrocordat |
Domn al Țării Românești | |
Domnie | 2 decembrie 1716 – 6 martie 1719 |
Predecesor | Nicolae Mavrocordat |
Succesor | Nicolae Mavrocordat |
Modifică date / text |
Ioan Alexandru Mavrocordat, (n. 23 iulie 1684, Constantinopol – d. 23 noiembrie 1719, București) a fost caimacam în Moldova (7 octombrie 1711 - 16 noiembrie 1711) și domn în Țara Românească (2 decembrie 1716 - 6 martie 1719).
Biografie
[modificare | modificare sursă]Era fiul lui Alexandru Mavrocordat Exaporitul și frate cu Nicolae Mavrocordat. A devenit caimacam în Moldova după plecarea lui Dimitrie Cantemir în Rusia, pentru ca mai apoi să devină dragoman al Porții. Domnia în Țara Românească o obține după ce fratele său este prins de austrieci. În timpul războiului turco-austriac (1716 - 1718), cei mai mulți dintre boierii munteni fugiseră în Transilvania și cereau împăratului austriac alipirea țării la Austria și numirea lui Gheorghe, fiul lui Șerban Cantacuzino ca domn. Ioan, văzând succesele austriece, a început tratative secrete cu aceștia, cărora le oferea Oltenia și un tribut anual. Aceste tratative l-au ferit de multe neplăceri în timpul războiului. Însă, în timpul Păcii de la Passarowitz din 1718, ca mijlocitor între cele două părți, și-a îndreptat din nou politica împotriva Austriei, câștigând astfel simpatia turcilor și menținându-și domnia. Din păcate, a murit la scurt timp, în 1719.
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- (redactor șef) Corneliu Diaconovich: Enciclopedia română I-III., W. Kraft, București, 1898–1904
- Dimitrie Gusti: Enciclopedia României, Imprimeria Națională, București, 1938–1943
- (redactor șef) Athanase Joja: Dicționar enciclopedic român I-IV., Editura Politica, București, 1962–1966
- Rezachevici, Constantin: Cronologia a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 – 1881, Editura Enciclopedică, București, 2001 [1]
- Vasile Mărculeț – Alexandru V. Ștefănescu – Stănel Ion – Gherghina Boda – George Marcu – Mihai Chiriac – Elena Gabriela Maximciuc – Ioan Mărculeț – Stan Stoica: Dicționarul domnilor Țării Românești și ai Moldovei, Editura Meronia, București, 2009 [2]
- Radu Lungu: Domnitori si Principi ai Tărilor Române, Editura Paideia, București, 2010 [3]
Vezi și
[modificare | modificare sursă]
Predecesor: Caimacam Lupu Costachi |
Caimacam al Moldovei 1711 |
Succesor: Nicolae Mavrocordat |
Predecesor: Nicolae Mavrocordat |
Domn al Țării Românești 1716 – 1719 |
Succesor: Nicolae Mavrocordat |
|