Sari la conținut

Scarlat Callimachi

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Scarlat Callimachi

Domn al Moldovei,
Domn al Țării Românești
Date personale
Născut1773 Modificați la Wikidata
Constantinopol, Imperiul Otoman Modificați la Wikidata
Decedat (48 de ani) Modificați la Wikidata
Bolu, Imperiul Otoman Modificați la Wikidata
Cauza decesuluiotravă Modificați la Wikidata
PărințiAlexandru Callimachi Modificați la Wikidata
CopiiAlexandros Kallimachis[*][[Alexandros Kallimachis (Prince of Samos)|​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Imperiul Otoman
 Principatul Moldovei
 Țara Românească Modificați la Wikidata
Religiecreștinism ortodox[*] Modificați la Wikidata
Ocupațiepolitician Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Familie nobiliarăFamilia Callimachi
Domn al Moldovei (1x)
Domnie24 august – 26 octombrie 1806
PredecesorAlexandru Moruzi
SuccesorAlexandru Moruzi
Domn al Moldovei (2x)
Domnie4 august 1807 – 13 iunie 1810
PredecesorAlexandru Hangerli
SuccesorIordache Ruset-Roznovanu
Domn al Moldovei (3x)
Domnie17 septembrie 1812 – iunie 1819
PredecesorVeniamin Costache
SuccesorMihail Suțu
Domn al Țării Românești
Domniefebruarie – iunie 1821
PredecesorTudor Vladimirescu
SuccesorGrigore al IV-lea Ghica

Scarlat Callimachi (n. 1773, Constantinopol, Imperiul Otoman – d. , Bolu, Imperiul Otoman) a fost domnul Moldovei în perioadele 24 august 1806 - 26 octombrie 1806, 4 august 1807 - 13 iunie 1810 și 17 septembrie 1812 - iunie 1819 și al Țării Românești între februarie - iunie 1821.

A fost fiul lui Alexandru Callimachi și avea o fire liniștită. Luând parte la războiul dintre turci și ruși, este prins de aceștia din urmă în 1810 și dus la Harcov în Rusia. După doi ani de captivitate se întoarce și își reocupă tronul în 1812. S-a străduit să reorganizeze administrația, să restabilească ordinea și să ușureze situația poporului împovărat de greutăți. A adoptat cea mai bună legislație avută până la el. Îi scutește pe boieri de dări și le dă și un număr de oameni (poslușnici). A luat măsuri împotriva ciumei, se îngrijește de podurile de lemn, introduce cartofii în Moldova și sprijină școala lui Asachi.

A fost mazilit pentru că era considerat omul rușilor. Scarlat a fost dus la Constantinopol, unde a scăpat de execuție numai datorită nebuniei care l-a lovit. A fost numit apoi domn în Țara Românească în 1821, dar nu a apucat să domnească, din cauza izbucnirii revoluției lui Tudor Vladimirescu. A murit otrăvit în același an, pentru că era bănuit că este de partea revoluției grecești.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
  • (redactor șef) Corneliu Diaconovich: Enciclopedia română I-III., W. Kraft, București, 1898–1904
  • Dimitrie Gusti: Enciclopedia României, Imprimeria Națională, București, 1938–1943
  • (redactor șef) Athanase Joja: Dicționar enciclopedic român I-IV., Editura Politica, București, 1962–1966
  • Rezachevici, Constantin: Cronologia a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 – 1881, Editura Enciclopedică, București, 2001 [1]
  • Vasile Mărculeț – Alexandru V. Ștefănescu – Stănel Ion – Gherghina Boda – George Marcu – Mihai Chiriac – Elena Gabriela Maximciuc – Ioan Mărculeț – Stan Stoica: Dicționarul domnilor Țării Românești și ai Moldovei, Editura Meronia, București, 2009 [2]
  • Radu Lungu: Domnitori si Principi ai Tărilor Române, Editura Paideia, București, 2010 [3]


Predecesor:
Tudor Vladimirescu
Domn al Țării Românești

1821
Succesor:
Grigore al IV-lea Ghica
Predecesor:
Alexandru Moruzi
Domn al Moldovei

1806
Succesor:
Alexandru Moruzi
Predecesor:
Alexandru Hangerli
Domn al Moldovei

18071810
Succesor:
Iordache Ruset-Roznovanu
Predecesor:
Veniamin Costache
Domn al Moldovei

18121819
Succesor:
Mihail Suțu