Petru cel Tânăr

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Petru cel Tânăr
Petru cel Tanar - Snagov.jpg
Petru cel Tânăr. Portret din biserica de la Snagov
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Decedat (21 de ani) Modificați la Wikidata
Konya, Turcia Modificați la Wikidata
Părinți Mircea Ciobanul
Doamna Chiajna Modificați la Wikidata
Căsătorit cu Crepović noble family[*] Modificați la Wikidata
Cetățenie Flag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară

Petru cel Tânăr (n. 1546 - d. 1569), a fost Domn al Tării Românești în perioada 25 septembrie 1559 - 8 iunie 1568[1].

Era fiul cel mai mare al lui Mircea Ciobanul și al Doamnei Chiajna, fiica lui Petru Rareș al Moldovei. A fost numit „cel Tânăr” pentru că în momentul urcării pe tron avea 13 ani neîmpliniți[2].

După moartea tatălui său, la 21 septembrie 1559, boierii aflați în pribegie au hotărât să atace. Între 25 septembrie și 24 octombrie 1559, au avut loc trei lupte între oastea pribegilor și susținătorii familiei lui Mircea Ciobanul. Prima luptă, cea din satul Românești, a fost câștigată de pribegi, pentru ca mai apoi aceștia să o piardă pe a doua, la Șerbănești[3]. Bătălia decisivă s-a dat la Boianu, unde oastea Doamnei Chiajna, ajutată și de turci, iese învingătoare. Fiul ei, Petru, care era încă minor, a primit, astfel, confirmarea de la Poartă la 24 octombrie 1559.

Petru se deosebea total de tatăl său, având o fire blândă și religioasă. Deoarece era prea tânăr, țara era condusă de mama sa, care era abilă în neutralizarea intrigilor pretendenților la tron și a pârilor făcute la Poartă de principele transilvănean Ioan Sigismund. După ce Doamna Chiajna a căzut în dizgrația turcilor, Petru a fost chemat la Constantinopol și închis. A murit la 19 august 1569 la Konya, în Asia Mică, și este înmormântat în biserica Schimbării la Față din aceeași localitate.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ * * * Documente privind istoria României. Veacul XVI. Țara Românească. Vol. III (1551 – 1570). Editura Academiei Republicii Populare Române, București, 1952.
  2. ^ GIURESCU, C.C.Istoria românilor, vol. II, partea 1. Fundația Regală pentru Literatură și Artă, București, 1943.
  3. ^ Aurică IVAȘCU - Bătălia de la Șerbănești. Teze și antiteze. În revista ”Memoria Oltului și Romanaților” nr. 5(51), Găneasa, mai 2016. 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Enciclopedia Cugetarea, de Lucian Predescu
  • Revista Magazin Istoric

Legături externe[modificare | modificare sursă]