Ștefan Racoviță
| Ștefan Racoviță | |
Domn al Țării Românești | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 1713[2] |
| Decedat | 1782 (69 de ani)[2] |
| Cauza decesului | spânzurare |
| Părinți | Mihai Racoviță Ana Codreanu[*][3] |
| Frați și surori | Constantin Racoviță |
| Copii | princess Anna Rakovitzaina, beizadi[*][3] |
| Ocupație | conducător[*] |
| Apartenență nobiliară | |
| Titluri | domn |
| Domnie | 16 februarie 1764 – 23 august 1765[1] |
| Predecesor | Constantin Racoviță |
| Succesor | Scarlat Ghica |
| Modifică date / text | |
Ștefan Racoviță (n. 1713 – d. 1782) a fost domnitor în Țara Românească: februarie 1764 - august 1765 (data sosirii firmanului de mazilire în București).
Biografie
[modificare | modificare sursă]Ștefan Racoviță este responsabil pentru prima încercare de codificare a dreptului cutumiar din Țara Românească și a dreptului bizantin, solicitându-i această sarcină juristului grec Mihail Fotino. Codul lui Fotino nu a fost niciodată sancționat în mod oficial, însă a fost folosit la scară largă.[4]
A fost fiul lui Mihai Racoviță și a luat domnia în locul fratelui său Constantin Racoviță datorită implicării grecului Iordache Stavrache, care în scurta domnie a lui Ștefan, a fost un important factor de decizie. Când Stavrache l-a sfătuit pe domnitor să introducă o nouă dare, iar boierii s-au împotrivit, el a obținut imediat firman de arestare a 18 dintre ei. Doi dintre boieri și-au pierdut chiar și capul, iar revolta bucureștenilor a fost înnăbușită în sânge. Când dușmanii lui Stavrache au obținut de la sultan uciderea lui, a căzut în dizgrație și domnitorul, care a fost înlocuit cu Scarlat Ghica.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ http://www.ghika.net/Familles/Racovita/Racovita.pdf
- ^ a b (PDF) http://www.ghika.net/Familles/Racovita/Racovita.pdf. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ a b Leo van de Pas (). „Ștefan Racoviță” (în engleză). Genealogics[*]. Wikidata Q19847326.
- ^ Hitchins, p. 46
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Hitchins, K; Românii; 1774-1866, editura Humanitas, București, 2013.
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- (redactor șef) Corneliu Diaconovich: Enciclopedia română I-III., W. Kraft, București, 1898–1904
- Dimitrie Gusti: Enciclopedia României, Imprimeria Națională, București, 1938–1943
- (redactor șef) Athanase Joja: Dicționar enciclopedic român I-IV., Editura Politica, București, 1962–1966
- Rezachevici, Constantin: Cronologia a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 – 1881, Editura Enciclopedică, București, 2001 [1]
- Vasile Mărculeț – Alexandru V. Ștefănescu – Stănel Ion – Gherghina Boda – George Marcu – Mihai Chiriac – Elena Gabriela Maximciuc – Ioan Mărculeț – Stan Stoica: Dicționarul domnilor Țării Românești și ai Moldovei, Editura Meronia, București, 2009 [2] Arhivat în , la Wayback Machine.
- Radu Lungu: Domnitori si Principi ai Tărilor Române, Editura Paideia, București, 2010 [3]
| Predecesor: Constantin Racoviță |
1764 – 1765 |
Succesor: Scarlat Ghica |

