Șerban din Izvorani
| Șerban din Izvorani | |
| Domn al Țării Românești | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | secolul al XV-lea  |
| Decedat | 15 iulie 1543 Istanbul |
| Căsătorit cu | Maria (Marga) |
| Ocupație | principe al României[*] |
| Apartenență nobiliară | |
| Familie nobiliară | Craiovești |
| Domn al Țării Românești | |
| Domnie | după 2 iunie – înainte de 19 iulie 1539 |
| Predecesor | Radu Paisie |
| Succesor | Radu Paisie |
Modifică date / text  | |
Șerban din Izvorani a fost domn al Țării Românești în perioada: după 2 iunie - înainte de 19 iulie 1539.[1]
Domnie[modificare | modificare sursă]
Șerban, mare ban al Craiovei, aflat în fruntea sfatului domnesc al lui Radu Paisie, înrudit cu marii dregători și domni Craiovești prin căsătoria sa cu Maria (Marga), fiica lui Radu Craiovescu, se răscoală din motive necunoscute[2] împotriva domnului Radu Paisie care fuge peste Dunăre[3], la turci.
Posibilele motive ale răscoalei sunt „ultima încercare a Craioveștilor de a se măsura cu domnul țării ca o partidă de sine stătătoare și cu puteri aproape egale”[4] sau nemulțumirea boierilor de cedarea Brăilei turcilor în urma expediției lui Suleiman Magnificul în Moldova în anul 1538[5].
Radu Paisie, cu ajutor otoman, conduce o expediție militară în Țara Românească și îl alungă pe Șerban, în jurul datei de 19 iulie 1539.[6]
Șerban fuge în Țara turcească, fiind însoțit de fiii lui Tudor logofătul din Drăgoești și Giura logofătul din Stănești.[7]. Ajuns la Constantinopol, bucurându-se de susținători la Poartă, a trăit ca pretendent la tronul Țării Românești, până înaintea datei de 15 iunie 1543, când Radu Paisie afirma că: „Șerban banul a pierit cu rea hiclenie, căci s-a ridicat asupra capului domniei mele”.[8][9]
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Constantin Rezachevici - Cronologia critică a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 - 1881, Volumul I, Editura Enciclopedică, 2001
- N. Stoicescu, Dicționar al marilor dregători din Țara Românească și Moldova: sec. XIV-XVII, Editura Enciclopedică Română, București, 1971, pag. 95
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Constantin Rezachevici - Cronologia critică a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 - 1881, Volumul I, Editura Enciclopedică, 2001, p. 208
- ^ Ion Radu Mircea, Țara Românească și închinarea raielii Brăila, în „Balcania", an IV ,1941, p. 469-470
- ^ Constantin Rezachevici - Cronologia critică a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 - 1881, Volumul I, Editura Enciclopedică, 2001, p. 210
- ^ I. C. Filitti, Banatul Olteniei și Craioveștii, în „Arhivele Olteniei” Craiova, anul XI, 1932, nr. 61-62, p. 170
- ^ Ion Radu Mircea, Țara Românească și închinarea raielii Brăila, în „Balcania", anul IV, 1941, p. 460, 473-475
- ^ Constantin Rezachevici - Cronologia critică a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 - 1881, Volumul I, Editura Enciclopedică, 2001, p. 211
- ^ Documenta Romaniae Historica, B, IV, p. 112 - 113
- ^ Documenta Romaniae Historica, B, IV, p. 178, 180
- ^ Constantin Rezachevici - Cronologia critică a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 - 1881, Volumul I, Editura Enciclopedică, 2001, p. 212
Vezi și[modificare | modificare sursă]
| Predecesor: Radu Paisie |
Domn al Țării Românești 1539 |
Succesor: Radu Paisie |
