Ovidiu Ghidirmic

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Ovidiu Ghidirmic
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Decedat (74 de ani) Modificați la Wikidata
Cetățenie Flag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupație critic literar[*] Modificați la Wikidata
Literatura română

Pe categorii

Istoria literaturii române

Evul mediu
Secolul 16 - Secolul 17
Secolul 18 - Secolul 19
Secolul 20 - Contemporană

Curente în literatura română

Umanism - Clasicism
Romantism - Realism
Parnasianism - Simbolism
Naturalism - Modernism
Tradiționalism - Sămănătorism - Avangardism
Suprarealism - Proletcultism
Neomodernism - Postmodernism

Scriitori români

Listă de autori de limbă română
Scriitori după genuri abordate
Romancieri - Dramaturgi (piese de teatru)
Poeți - Eseiști
Nuveliști - Proză scurtă
Literatură pentru copii

Portal România
Portal Literatură
Proiectul literatură
 v  d  m 

Ovidiu Ghidirmic (n. 27 august 1942, Grecești, com. Valea Stanciului, Dolj, județul Dolj - d. 10 august 2017) a fost un critic literar și publicist contemporan. A studiat la Școala generală nr. 7 din Craiova, la Colegiul Național Carol I din Craiova (1956–1960) și a urmat Facultatea de Limbă și Literatură Română a Universității din București (1960–1965). Din 1978 Ghidirmic a fost membru al filialei Craiova a Uniunii Scriitorilor din România.

Activitate profesională[modificare | modificare sursă]

  • Profesor de limba și literatura română - Liceul Agricol din Calafat (1965–1966)
  • Referent literar - Teatrul Național Craiova (1966–1967)
  • Redactor principal - Revista „Ramuri” (1967–1974)
  • Redactor principal - Editura „Scrisul românesc” (1974–1975)
  • Bibliotecar principal - Biblioteca județeană „Aristia și Theodor Aman”
  • Cercetător științific principal - Institutul de Cercetări Socio-umane din Craiova al Academiei Române (1980–1994)
  • Conferențiar universitar doctor - Facultatea de Litere din Craiova (1994–1998)
  • Profesor universitar doctor - Facultatea de Litere din Craiova (1998–2017)
  • Conducător de doctorat (2003–2017)
  • Șeful Catedrei de literatură română universală și comparată (2006–2017)

Activitate științifică[modificare | modificare sursă]

Volume publicate[modificare | modificare sursă]

  • Camil Petrescu sau pastorul lucidității, Editura „Scrisul Românesc”, Craiova, 1975
  • Zaharia Stancu sau interogația nesfârșită, Editura „Scrisul Românesc”, Craiova, 1977
  • Poeți neoromantici, Editura „Scrisul Românesc”, Craiova, 1985
  • Proza românească și vocația originalității, Editura „Scrisul Românesc”, Craiova, 1988
  • Hermeneutica literară românească, Editura „Scrisul Românesc”, Craiova, 1994
  • Moștenirea prozei eminesciene, Editura „Scrisul Românesc”, Craiova, 1996
  • Capodopere ale literaturii române (compendiu, coordonator științific), Editura „Didactica Nova”, Craiova, 1997
  • Prelegeri despre proza fantastică românească (curs), Reprografia Universității din Craiova, 1997, 261p.
  • Opere fundamentale ale literaturii române (compendiu, coordonator științific), Editura „Didactica Nova”, Craiova, 2001
  • Studii de literatură română modernă și contemporană, Editura „Scrisul Românesc”, Craiova, 2002
  • Studii de literatură română modernă și contemporană, Editura „Scrisul Românesc”, Craiova, 2004
  • Proza românească și vocația fantasticului, Editura „Scrisul Românesc”, Craiova, 2005
  • EMINESCIANA, Editura „Scrisul Românesc”, Craiova, 2016

Ediții îngrijite și prefețe[modificare | modificare sursă]

  • Fântâna, ediție din nuvelistica lui Fănuș Neagu și studiu introductiv, Editura „Scrisul Românesc”, Craiova, 1974
  • Rondeluri. Psalmi. Nopțile, ediție din poezia lui Alexandru Macedonski și postfață, Editura „Scrisul Românesc”, Craiova, 1975
  • Întâiele viori, ediție din poezia lui Florin Dumitrana și prefață, Editura „Scrisul Românesc”, Craiova, 1979
  • Pădurea nebună, ediție a romanului lui Zaharia Stancu și prefață, Editura „Scrisul Românesc”, Craiova, 1988
  • De ce plânge mama?, ediție a romanului lui Ion D. Sârbu și prefață, Editura „Scrisul Românesc”, Craiova, 1994
  • Patul lui Procust, ediția romanului lui Camil Petrescu și studiu introductiv, Editura „Scrisul Românesc”, Craiova, 1995
  • Jurnalul unui jurnalist fără jurnal, ediția jurnalului lui Ion D. Sârbu și prefață, Editura „Scrisul Românesc”, Craiova, 1995
  • Critice, ediție din studiile și articolele critice a lui Titu Maiorescu, Editura „Scrisul Românesc”, Craiova, 1995
  • Sinapse, ediție și prefață la poezia lui Florentin Smarandache, Tucson, Statele Unite ale Americii, 1997
  • Din foc și gheață, selecție din proza Carolinei Ilinca și postfață, Editura „Cartea Românească”, 2003

Premii, distincții[modificare | modificare sursă]

  • Premiul Național „Marin Sorescu” al Academiei Române pentru anul 2004
  • Premiul Filialei din Craiova a Uniunii Scriitorilor pe anii 1986 (pentru volumul Poeți neoromantici), 1997 (pentru volumul Moștenirea prozei eminesciene) și 2003
  • Premiul "Opera Omnia" al Filialei din Craiova a Uniunii Scriitorilor pe anul 2011[1]
  • Cetățean de onoare al orașului Craiova
  • Marele Premiu Național pentru Literatură al Festivalului Internațional „Nopțile de poezie de la Curtea de Argeș”, pe anul 2011[2]
  • Ordinul Meritul Cultural, clasa a III-a, Categoria A - "Literatură", 2004[3]
  • Premiul revistei Ramuri, la centenarul revistei din 2005[4]
  • Premiul Editurii Scrisul Românesc, pentru critică literară (2007).
  • Premiul “Șerban Cioculescu” pentru critică și istorie literară al Fundației Scrisul Românesc (1997)

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • criticul literar Florea Firan despre Ovidiu Ghidirmic, revista Scrisul Românesc nr. 9, 2017, pag. 1-3 [5]
  • Dicționarul biobliografic al membrilor Uniunii Scriitorilor din România, filiala Craiova, Editura Aius Printed, 2010[6]
  • Aurel Sasu - Dicționarul biografic al literaturii române, A-L, editura Paralela 45, pag. 655[7]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

  • Ovidiu Ghidirmic, la 73 de ani – O viață în sfera culturii, ziarul Gazeta de Sud, 28 august 2015 [8]
  • Ovidiu Ghidirmic, profesor la Universitatea din Craiova [9]

Note[modificare | modificare sursă]