Marco Brociner

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Marco Brociner
Date personale
Născut20 octombrie 1852
Iași, Principatul Moldovei
Decedat12 aprilie 1942, (90 de ani)
Viena, Imperiul German
PărințiIdel Ber Brociner
Frați și suroriJoseph Brociner
Mauriciu Brociner
Andrei Brociner
CetățenieAustria Austria
Ocupațiepublicist, scriitor, jurist
Studiidreptul la Leipzig
filosofia la Heidelberg
Activitatea literară
Specie literarăroman, piese de teatru

Marco Brociner (n. 20 octombrie 1852, Iași – d. 12 aprilie 1942, Viena[1]) a fost un publicist și activist comunitar, evreu originar din România, stabilit ulterior în Austria.

A fost de asemenea autor de romane și piese de teatru, iar ca formație - filolog (licențiat în filologie germană [2]) și jurist, a scris în limbile română și germană.

Date biografice[modificare | modificare sursă]

Marco era fratele lui Joseph Brociner, Mauriciu Brociner și Andrei Brociner.

Cei patru frați erau fiii lui Idel Ber Brociner, un evreu modern, adept al curentului Haskala, care era nepotul rabinului Avraham David Wahrmann, cunoscut în Galiția ca Rabinul din Buczacz.

După absolvirea studiilor secundare la Iași a urmat dreptul la Leipzig și filosofia la Heidelberg.[3] Încă din vremea studiilor la Leipzig, a colaborat la ziarul evreiesc din patrie, Vocea Apărătorului. Revenit în țară, în anul 1880, a înființat ziarul în limba germană Bukarester Tageblatt, devenind redactorul său șef. A publicat în acest jurnal numeroase articole și povestiri.

În anul 1885 Marco Brociner a fost expulzat din România de către autoritățile de atunci ale statului, împreună cu alți zece intelectuali evrei, între care Moses Gaster, Moses Schwarzfeld etc. S-a stabilit la Viena și din 1888 a fost redactor la Neues Wiener Tagblatt.

În activitatea sa publicistică a consacrat un spațiu semnificativ apărării drepturilor minorității evreiești în țările unde a trăit, precum și apărării intereselor țării în care s-a născut, România.

A murit la 90 ani, în 1942, în ghetoul evreiesc instituit de naziști la Viena.

Scrieri[modificare | modificare sursă]

  • Die Zukunft des deutschen Liberalismus (1879)
  • Aus zwei Zonen, nuvele.(1880)
  • Ionel Fortunat, roman, 2 volume. (1890)
  • Aus der Tragikomödie des Lebens. Deutsche und rumänische Geschichten (1890)
  • Radu Gleva, roman, 2 volume.
  • Doktor Hamlet und anderes, nuvele. (1891)
  • Rauschgold povestiri (1893)
  • Der neue Glaube, roman. (1898)
  • Weihrauch, roman.
  • Die Hochzeit von Valeni, piesă de teatru bazată pe romanul Ionel Fortunat, 1886.
  • Das Blumenkind und andere Novellen Editura A. Hartleben, Wien-Leizig, 1900.
  • Das Volk steht auf, roman social despre răscoala din 1907.
  • Eine Hochzeit mit Hindernissen u.a. humoristische Erzählungen, Editura Kriterion, București, 1972

Teatru[modificare | modificare sursă]

  • Zwei Welten. Piesă în 4 acte. (premiera 4 septembrie 1897 la "Deutsches Volkstheater").[4]
  • Das Weib ist bitter (premiera 29 ianuarie 1924 la "Modernes Theater")[5]

Filme[modificare | modificare sursă]

  • Die Hochzeit von Valeni (Marco Brociner și Ludwig Ganghofer) (premiera 19 septembrie 1913)
  • Die Ehe der Lea Psantir (1918) [1]
  • Sklaven der Liebe (1924) [2]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Evreii din România - breviar biobibliografic - Editura Hasefer, București, 2008.
  • A.B.Yaffe - Besadot Zarim בשדות זרים , (Pe câmpii străine) - Scriitori evrei în România 1880-1940,Centrul Goren Goldstein de istoria evreilor din Romania, Institutul de cercetare a Diasporei, Universitatea Tel Aviv, 1996 (în ebraică),

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Österreichisches Biographisches Lexikon und biographische Dokumentation, Verlag der Österreichischen Akademie der Wissenschaften, ©2003–2011 ISBN 978-3-7001-3213-4
  2. ^ Walking Through the Centuries
  3. ^ Tineri din spațiul românesc la studii în străinătate
  4. ^ Zwei Welten
  5. ^ „Das Metro-Kino”. Arhivat din original la . Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]