Nicolae Prelipceanu
| Nicolae Prelipceanu | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | (82 de ani)[1]  Suceava, România |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | poet publicist[*] |
| Limbi vorbite | limba română |
| Activitate | |
| Studii | Universitatea Babeș-Bolyai |
Modifică date / text  | |
Nicolae Prelipceanu (n. , Suceava, România) este un poet și publicist român contemporan.
Biografie
[modificare | modificare sursă]S-a născut la Suceava, unde tatăl său, Vasile Prelipceanu, fusese repartizat ca judecător. A urmat liceul la Curtea de Argeș și a absolvit Facultatea de Litere a Universității Babeș-Bolyai din Cluj. A lucrat ca redactor la revista Tribuna din Cluj și la ziarul România liberă, unde a coordonat pagina culturală. A fost consilier de stat în guvernul Victor Ciorbea. În prezent este redactor-șef la revista Viața Românească. Este membru în structurile de conducere ale Uniunii Scriitorilor și membru în consiliul consultativ al revistei Steaua din Cluj.
Volume publicate
[modificare | modificare sursă]Poeme
[modificare | modificare sursă]A debutat în anul 1966 cu volumul Turnul înclinat.
Dintre numeroasele volume de versuri, s-a bucurat de o foarte călduroasă primire critică selecția Ce-ai făcut în noaptea Sfântului Bartolomeu, Editura Eminescu, 1999, în care sunt adunate versuri din plachetele:
- De neatins de neatins, 1978
- Jurnal de noapte, 1980
- Fericit prin corespondență, 1982
- Binemuritorul, 1996
Proză
[modificare | modificare sursă]- Zece minute de nemurire (1983)
- Scara interioară (1987)
- Un teatru de altă natură, Editura Cartea Românească, București, 2006[2]
Premii și distincții
[modificare | modificare sursă]Nicolae Prelipceanu a fost distins cu Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj pentru vol. 13 iluzii (1971); Premiul pentru publicistică al Uniunii Scriitorilor (vol. Dialoguri fără Platon, 1976); Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor (vol. De neatins, de neatins, 1976 și Fericit prin corespondență, 1983); Premiul Asoc. Scriitorilor din Cluj pentru vol. de proză Tunelul norvegian (1980); Premiul Uniunii Scriitorilor pentru vol. Binemuritorul (1996).[3]
În 2004 s-a aflat printre nominalizații Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu”, pe care juriul prezidat de Nicolae Manolescu l-a atribuit timișoreanului Șerban Foarță. În 2013 i se decernează Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” - Opera Omnia.[4]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ In cerc, 21 decembrie 2007, Daniel Cristea-Enache, Ziarul de Duminică, accesat la 30 martie 2013
- ^ Aurel Sasu, Dicționar biografic al literaturii române, vol. II (M–Z), Ed. Paralela 45, București, 2004, p. 436. ISBN: 973-697-758-7
- ^ „Agerpres. ro - Botoșani: Nicolae Prelipceanu câștigător al Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu", 15 ianuarie 2013”. Arhivat din original la . Accesat în .
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- interviu cu Nona Ciobanu: De la Toaca la San Diego și retur, Editura LiterNet
- interviu cu Ioana Crăciunescu: În fiecare grajd privesc cu speranță mîrțoage mîncătoare de jar..., Editura LiterNet
- interviu cu Matei Vișniec: Un dramaturg român la Paris, Editura LiterNet
Interviuri
- Nicolae Prelipceanu: Stai, domnule, să luăm pâine și ne ducem după aia la Revoluție! Arhivat în , la Wayback Machine., 3 decembrie 2010, Maria Capelos, România liberă
- Nicolae Prelipceanu: „Mă întreb deseori, sau, hai, uneori, ce dracu’ s-ar fi ales de mine dacă nu m-aș fi apucat să sriu” (II), 10 august 2012, Lucian Vasilescu, Ziarul de Duminică
- Nicolae Prelipceanu: „Cu timpul scriu devine sicriu. Că doar te-ngropi în cele ce scrii…” (I), 3 august 2012, Lucian Vasilescu, Daniel Nicolescu, Ziarul de Duminică
