Edith Stein

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Edith Stein
Tereza Benedicta a Crucii
Saint Edith Stein.jpg
Date importante
Născută 12 octombrie 1891, Breslau,
Flag of the German Empire.svg Imperiul German
Decedată 9 august 1942, Auschwitz,
Flag of the German Reich (1935–1945).svg Al Treilea Reich
Venerată în Biserica Catolică
Ordinul carmelit
Beatificată 1 mai 1987, Köln, Germania, papa Ioan Paul al II-lea
Canonizată 11 octombrie 1998, Vatican, papa Ioan Paul al II-lea
Sărbătoare 9 august
Patronaje Sfântă copatroană a Europei
Gloriole.svg Sfinți

Edith Stein, nume de călugăriță Tereza Benedicta a Crucii, (n. 12 octombrie 1891, Breslau, Imperiul German - d. 9 august 1942, Auschwitz) a fost o femeie filosof și teolog de origine evreiască din Germania, devenită călugăriță carmelită.

Viața[modificare | modificare sursă]

Edith Stein s-a născut într-o familie iudaică ortodoxă din Silezia. În tinerețe s-a îndepărtat de religie și a fost convinsă de ateism. A început studiul psihologiei și filosofiei la Breslau, studiu pe care l-a absolvit în 1914 la Universitatea din Freiburg. În 1916 a obținut doctoratul în filosofie, cu o teză despre empatie, sub conducerea profesorului Edmund Husserl, fondatorul fenomenologiei. Până în 1918 a fost asistenta acestuia la Universitatea din Freiburg. Deși ar fi îndeplinit condițiile necesare pentru obținerea titlului de profesor, acesta i-a fost refuzat din cauza faptului că era femeie.

O lungă evoluție intelectuală și spirituală a condus-o spre creștinism, la care s-a convertit în 1921.[1] Ea a predat și a susținut conferințe în Germania, dezvoltând atât o teologie a femeii, cât și o analiză a filosofiei lui Toma de Aquino și a fenomenologiei.

Deportarea și moartea în Holocaust[modificare | modificare sursă]

Relicvă a îmbrăcăminţii Sfintei Edith Stein în Domul din Speyer.

În fața creșterii antisemitismului din Țările de Jos, episcopii neerlandezi au hotărât, contrar puterii politice, să condamne actele antisemite. O scrisoare pastorală în acest sens a fost citită în bisericile catolice din Olanda la 26 iulie 1942.[2][3] Drept reacție, în data de 30 iulie 1942 autoritățile naziste au emis un decret de arestare a „evreilor de religie catolică”.[4][5]

Edith Stein a fost arestată la 2 august 1942 de către S.S. împreună cu sora sa Rosa și toți evreii care primiseră botezul catolic. Ultimele sale cuvinte au fost, potrivit unui martor, pentru sora sa „Hai, plecăm pentru poporul nostru”.[6][7]

A fost deportată împreună cu sora sa în lagărul din Amerfort, apoi în cel de la Westerbork. Acolo și-a reîntâlnit cele două prietene și „fiice” spirituale, două tinere evreice devenite catolice: Ruth Kantorowicz și Alice Reis. În lagărul Westerbork, ea o întâlnește pe o altă mare mistică evreică din secolul al XX-lea, Etty Hillesum, care tocmai fusese îndemnată de Consiliul evreiesc al lagărului să ajute la înregistrare. Aceasta și-a notat în „jurnalul” său prezența unei carmelite cu o stea galbenă și a unui întreg grup de călugări și călugărițe care se reunea pentru rugăciune în sinistrul decor al barăcilor. În zorii zilei de 7 august, un convoi de 987 de evrei a plecat în direcția Auschwitz. Persoanele din convoi au fost gazate în lagărul de exterminare de la Auschwitz-Birkenau în Polonia, la 9 august 1942.

Canonizarea[modificare | modificare sursă]

A fost canonizată de papa Ioan Paul al II-lea la 11 octombrie 1998. Filosoafă crucificată,[8] proclamată sfântă copatroană a Europei de către papa Ioan Paul al II-lea la deschiderea sinodului episcopilor pentru Europa, în același timp cu sfintele Brigita a Suediei și Ecaterina de Siena.[9]

Alte recunoașteri[modificare | modificare sursă]

În 2008 Edithei Stein i-a fost acordat un loc în „Walhalla”, memorial al personalităților marcante ale civilizației germane. Canalul public german de televiziune ZDF a dedicat o întregă emisiune despre Edith Stein în cadrul Unsere Besten, care era consacrată celor mai mari germani ai tuturor timpurilor. Un film a fost turnat în 1995: A șaptea ședere, în care Maia Morgenstern a jucat rolul lui Edith Stein.

În 2014 parohia din Bayeux a achiziționat un nou clopot, numit Thérèse-Bénédicte[10], drept omagiu lui Edith Stein.

Referințe și note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ «Devenită catolică, Edith Stein s-a considerat întotdeauna ca aparținând poporului evreu» (vezi mai jos viziunea ei asupra iudaismului) și în Jean-Marie Lustiger «Toată viața sa, el va arăta că creștinismul său nu a semnificat niciodată renunțarea la identitatea sa evreiască».
  2. ^ fr Site faisant mention des actions menées par l'Église catholique contre les juifs. http://patrice.lignelet.free.fr/histoire/hist_Pie_XII.htm. 
  3. ^ fr Interview de René Rémond sur l'Église pendant l'entre-deux guerre faisant mention de la lettre pastorale. http://www.denistouret.net/textes/Remond.html. 
  4. ^ fr Site care vorbește despre deportarea catolicilor evrei în urma protestelor episcopilor
  5. ^ de Edith Stein, Wie ich in den Kölner Karmel kam, p. 132, Maria Amata Neyer.
  6. ^ Marike Delsing martor al scenei a transmis aceste ultime cuvinte ale ei.
  7. ^ O dublă interpretare a sintagmei „poporul nostru” poate fi luată în considerare. Ea poate desemna poporul german ca și poporul evreu. Cele două interpretări sunt posibile, conform testamentului său.
  8. ^ Joachim Bouflet, Edith Stein: philosophe crucifiée, Presses de la Renaissance, 1998, ISBN: 9782856167007.
  9. ^ Lettre apostolique en forme de «Motu proprio» pour la proclamation de Sainte Brigitte de Suède Sainte Catherine de Sienne et Sainte Thérèse-Bénédicte de la Croix copatronnes de l'Europe
  10. ^ Tereza Benedicta

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Edith Stein

Vezi și[modificare | modificare sursă]