Gabriel Liiceanu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Gabriel Liiceanu
Gabriel Liiceanu (2).jpg
Gabriel Liiceanu
Date personale
Născut 23 mai 1942 (74 de ani)
Râmnicu Vâlcea
Naționalitate român România
Cetățenie România
Ocupație filozof, scriitor, editor, cercetător, memorialist, interpret, realizator de televiziune, profesor universitar, editorialist, eseist
Limbi limba română[1]
Studii Universitatea din București
Activitatea literară
Opere semnificative Jurnalul de la Păltiniș, Despre Limită
Note
Premii Ordinul de Merit al Republicii Federale Germania în grad de Ofițer[*]
Ordinul de Merit al Republicii Federale Germania în grad de Ofițer[*]
Ordinul național Steaua României

Gabriel Liiceanu (n. 23 mai 1942, Râmnicu Vâlcea) este un filozof, interpret și scriitor român. Discipol al filozofului Constantin Noica, în perioada comunistă s-a făcut remarcat ca interpret al filozofului german Martin Heidegger.[2] Din 1990 este directorul Editurii Humanitas[3], una dintre cele mai importante instituții culturale române[4][5], proiect formulat în anii Școlii de la Păltiniș.

După Revoluția din 1989 a participat la principalele dezbateri publice din spațiul cultural și politic românesc, dobândind statutul de intelectual public important, dar stârnind în același timp și critici acerbe. În 1995 a apărut filmul documentar Apocalipsa după Cioran, după un scenariu de Gabriel Liiceanu, conținând singurul interviu românesc filmat al filozofului Emil Cioran[6]. După 2000, a realizat împreună cu Andrei Pleșu emisiuni culturale de televiziune (Altfel, la Realitatea TV și 50 de minute cu Pleșu și Liiceanu la TVR1). În prezent este membru al Societății Române de Fenomenologie și al Grupului pentru Dialog Social.

Educație și devenire[modificare | modificare sursă]

Incepand cu clasa a 5-a este elev al Scolii Medii nr. 12 (actualul Colegiu National "Spiru Haret") pentru ca 3 ani mai tarziu sa se mute si sa absolve liceul Gheorghe Lazar. Este absolvent al Facultății de Filozofie (1965) și al Facultății de Limbi Clasice (1973) din București. În 1976 obține doctoratul în filozofie cu teza Tragicul. O fenomenologie a limitei și depășirii. Tânăr cercetător la Institutul de filozofie în anii '70, începe să frecventeze alături de Andrei Pleșu "Școala de la Păltiniș" (stațiune de munte în care filozoful Constantin Noica își desfășura, prin seminarii private, împreună cu câțiva discipoli, proiectul cultural de recluziune formativă voluntară în fața realității regimului comunist), ca elev preferat al lui Noica. Volumele Jurnalul de la Păltiniș și Epistolar, mărturii ale acestui parcurs formativ, au în epocă un ecou important în rândul publicului cultivat.

Viziune filozofică[modificare | modificare sursă]

Prin ideile valorizate și comentate cu precădere în operă (alienarea, contingența, libertatea, aporia morală, facticitatea), tematica gândirii sale poate fi definită ca existențialistă și agnostică („Unei probleme reale nu-i poate corespunde o cunoaștere reală”, cf. Ușa interzisă). Ideile sale și-au primit influența cu predilecție din idealismul platonician, Kant, Schelling, Husserl și onto-fenomenologia heideggeriană. Schițează în lucrarea Despre limită o fenomenologie existențială definită de ideea transcenderii determinărilor generale și a necesității istorice, înspre o responsabilitate individuală obținută prin alegere, proiect și hotărâre.

Dezbateri și polemici[modificare | modificare sursă]

În calitate de conducător al Editurii Humanitas, Gabriel Liiceanu a reeditat după Revoluția din 1989 o multitudine de autori români interziși (în totalitate sau parțial) în perioada comunistă. Spectrul acestora acoperă diferite domenii, precum filozofia (Emil Cioran, Mircea Eliade, Nae Ionescu), literatura (Eugen Ionescu, Lucian Blaga) și istoria (memoriile lui Constantin Argetoianu, I. G. Duca). Un eveniment editorial de excepție a fost publicarea în 1996 a ediției princeps a jurnalului scriitorului român cu origini evreiești Mihail Sebastian, carte care supraviețuise în manuscris de la moartea autorului (în 1945). Jurnalul a avut un impact foarte mare, întrucât reprezenta prima mărturie din interior a fascizării și antisemitismului generației '27. Au avut loc numeroase dezbateri și polemici despre modul în care ar trebui să se raporteze lumea intelectuală la operele indubitabil valoroase al vârfurilor generației criterioniste (cât și alte teme aferente). Gabriel Liiceanu, alături de Monica Lovinescu și Virgil Ierunca[7] s-a situat în permanență în tabăra care pleda pentru recuperarea operelor unor Mircea Eliade și Emil Cioran, în virtutea valorii lor estetice. În acest context, Liiceanu și-a atras critici precum cea a fostului dizident Gabriel Andreescu, care îl califică drept facilitant al extremismului, deoarece a promovat naționaliștii și iraționaliștii interbelici, care ar fi fost „ideologi ai extremismului de dreapta”.[8]

Gabriel Liiceanu s-a situat în centrul unei alte dezbateri publice în 1999, în timpul bombardării Serbiei de către Organizația Tratatului Atlanticului de Nord. Atunci a susținut poziția ministrului de externe Andrei Pleșu de permitere a survolării teritoriului românesc de către avioanele NATO[9], împotriva majorității opiniei publice, care favoriza o poziție neutră a României. Majoritatea analiștilor de politică internațională sunt de părere că atitudinea României în această problemă a contribuit la aderarea la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord în 2004.

În opinia criticilor lui Gabriel Liiceanu, acesta împărtășește (alături de ceilalți membrii ai G.D.S-ului), o poziție elitistă și neo-populistă.[10]

Repere biografice[modificare | modificare sursă]

  • 1960-1965 - Facultatea de Filozofie a Universității București
  • 1968-1973 - Facultatea de Limbi Clasice a Universității București
  • 1976 - Doctorat în Filozofie la Universitatea București
  • 1982-1984 - Bursier al Fundației Alexander von Humboldt
  • din 1990 - Director al Editurii Humanitas
  • din 1992 - Profesor la Facultatea de Filozofie a Universității din București

Scrieri[modificare | modificare sursă]

  • Tragicul. O fenomenologie a limitei și depășirii, București, Ed. Univers 1975, Ed. Humanitas, 1993, 2005;
  • Încercare în politropia omului și a culturii, București, Cartea Românească, 1981; ediția a II-a, cu titlul Om si simbol. Interpretări ale simbolului în teoria artei și filozofia culturii, Ed. Humanitas, 2005;
  • Jurnalul de la Păltiniș, București, Cartea Românească, 1983, Ed. Humanitas, 1991, 1996, 2004, 2005, 2014 (ediție aniversară);
  • Cearta cu filozofia, București, Ed. Humanitas, 1992, 2005;
  • Apel către lichele, București, Ed. Humanitas, 1992, 1996, 2005, 2012;
  • Despre limită, București, Ed. Humanitas, 1994, 1997, 2009, 2010;
  • Itinerariile unei vieți: Emil Cioran – Apocalipsa după Cioran, București, Ed. Humanitas, 1995, 2011;
  • Declarație de iubire, Ed. Humanitas, 2001, 2008;
  • Ușa interzisă (Jurnal), București, Ed.Humanitas, 2002, 2010; versiunea în limba franceză "La porte interdite, trad. de Michelle Dobré, Marie-France Ionesco, Ed.Humanitas, 2011;
  • Mario Vargas Llosa în dialog cu Gabriel Liiceanu - Chipuri ale răului în lumea de astăzi (editie bilingvă, româno-spaniolă), trad. de Ileana Scipione, Ed. Humanitas, 2006, 2011;
  • Despre minciună, Ed. Humanitas, 2006 (inclus în "3 eseuri", 2014);
  • Despre ură, Ed. Humanitas, 2007 (inclus în "3 eseuri", 2014);
  • Despre seducție, Ed. Humanitas, 2007, 2013 (inclus în "3 eseuri", 2014);
  • Scrisori către fiul meu, Ed. Humanitas, 2008;
  • Întâlnire cu un necunoscut, Ed. Humanitas, 2010; [11]
  • Întâlnire în jurul unei palme Zen, în colaborare cu Răzvan Luscov și Gabriel Cercel, Ed. Humanitas, 2011 ;
  • Estul naivităților noastre : 27 de interviuri 1990-2011 : oare ne putem apăra prin cuvinte? , Ed. Humanitas, 2012;
  • 18 cuvinte-cheie ale lui Martin Heidegger, Ed. Humanitas, 2012;
  • Măștile lui M.I. - Gabriel Liiceanu în dialog cu Mircea Ivănescu, Ed. Humanitas, 2012;
  • Dragul meu turnător, Ed. Humanitas, 2013; [12][13]
  • Fie-vă milă de noi! și alte texte civile, Ed. Humanitas, 2014;
  • Dialoguri de duminică. O introducere în categoriile vieții, în colaborare cu Andrei Pleșu; Ed. Humanitas, 2015;
  • Nebunia de a gândi cu mintea ta, Ed. Humanitas, 2016

Lucrări publicate în străinătate:

  • "Zu Heideggers 'Welt'- Begriff im 'Ursprung des Kuntswerkes'." Kunst und Technik (Walter Biemel und Fr.-W. von Herrmann Herausg.), Frankfurt am Main, Vittorio Klostermann Verlag, 1989
  • De la limite : petit traité à l'usage des orgueilleux, (Despre limită), trad. de Alexandra Laignel-Lavastine, Paris, Éditions Michalon, 1994
  • Itinéraires d'une vie : E.M. Cioran, suivi de Les Continents de l'insomnie : entretien avec E.M. Cioran, trad. de Alexandra Laignel-Lavastine, Paris, Éditions Michalon, 1995
  • Lectures de Ionesco, ed. L'Harmattan, 1996
  • Lectures de Cioran, ed. L'Harmattan, 1997
  • Apokalypsen enligt Cioran, Dualis Förlag, Ludvika, 1997
  • Le Journal de Paltinis : 1977-1981 : récit d'une formation spirituelle et philosophique, trad. de Marie-France Ionesco, Paris, Éditions La Découverte, 1998
  • The Paltiniș Diary: A Paideic Model in Humanist Culture , Central European University Press, 2000
  • Dziennik z Păltinișu. Pajdeja jako model w kulturze humanistycznej, Pograznicze, Sejny, 2001
  • Dagbok från Paltinis : en visdomsskola i den humanistiska kulturen : med ett tillägg från 1996; av Liiceanu, Gabriel Samuelsson, Liliana Donose|Apelkvist, Åsa; Ludvika: Dualis Förlags, 2008

Lucrări colective:

Articole

În strănătate:

  • "Unamuno: Le tragique ridicule", in: Revue roumaine des sciences sociales, serie de philosophie et logique, tome 14, Nr. 1, 1970
  • "Nietzsche: Le tragique metaphysique", in: Revue roumaine des sciences sociales, serie de philosophie et logique, tome 14, Nr. 4, 1970
  • "Esquisse pour une metaphysique du 'nostos'", in: Revue roumaine des sciences sociales, serie de philosophie et logique, tome 16, Nr. 2, 1972
  • "Journal d'un traducteur", in: Michel Haar (Hg.), Cahier de l'Herne Heidegger, Editions de l'Herne, Paris, 1983
  • "Reperes pour une hermeneutique de l'habitation", in: Constantin Tacou (Hg.), Cahier des symboles du lieu. L'habitation de l'homme, Herne, Paris, 1983
  • "Constantin Noica peut se tenir pour un homme heureux", in: International Journal of Rumanian Studies, Bd. 4, Nr. 2, Amsterdam, 1984-86

(zus. mit Th. Kleininger) "Heideggers Rezeption in Rumänien", in: Concordia: Internationale Zeitschrift für Philosophie, Nr. 16, 1989; wieder abgedruckt in: Studia Phaenomenologica I (2001) 1-2

  • "The limit and reaching beyond. A philosophical-philological investigation", in: Annalecta Husserliana, Nr. 27, 1989
  • "Heidegger, das Kunstwerk und die Grenze", in: M. Fürst / N. Holmer / Th. Hübel / H. Vetter (Hg.), Mesotes. Supplementband Martin Heidegger . Beiträge des Symposions "Tendenzen und Ergebnisse der Heidegger-Forschung in Ost- und Mitteleuropa", Wien, 1991
  • "Lettre ouverte a Jacques Derrida", in: Gulliver, Nr. 6, 1991
  • "Zu Heideggers 'Welt'- Begriff im 'Ursprung des Kunstwerkes'." Kunst und Technik (Walter Biemel und Fr.-W. von Herrmann Herausg.), Frankfurt am Main, Vittorio Klostermann Verlag, 1989.
  • The Limit and Reaching Beyond a Philosophico-Philological Investigation, in: Analecta Husserliana, The Yearbook of Phenomenological Research, Volume XXVII, Kluwer Academic Publishers, 1989
  • Lettre ouverte à Jacques Derrida, in: Gulliver, Revue littéraire, nr. 6, 1991
  • Le dernier entretien, in: Lectures de Ionesco, hrsg. von Norbert Dodille, Marie-France Ionesco und Gabriel Liiceanu
  • E Ionesco - G Liiceanu, L’ultima intervista, , in: E. Ionesco. L’Assurdo e la speranza. Testi e dipinti inediti, Guaraldi, Rimini, 1994
  • De la limite, in: Le Messager Européen, Gallimard, 1996
  • Két stácio Noica útján, in Holmi, Budapest, 1998
  • La mort de Cioran, in: La Nouvelle Revue Française, April 2001
  • Weitere Artikel in: Le Monde, Frankfurter Rundschau, Esprit, La Nouvelle Revue Française

În România:

  • „Sebastian, fratele meu“, in: Revista 22, București, Nr. 17 (375), aprilie-mai 1997, pp. 10-11
  • „Eseu despre sărut“, in: Revista 22, București, Nr. 21, mai 1999, pp. 10-12
  • „Elemente pentru o dramă“, in: Revista 22, București, Nr. 10, martie 1999, pp. 12-13
  • „Provocarea lui Noica“, in: Revista 22, București, Nr. 30, iulie-august 1999, pp. 8-11
  • „Cele cinci spaime ale electoratului roman“, in: Revista 22, București, Nr. 43, octombrie 2000, p. 5
  • „Moartea lui Cioran“, in: Revista 22, București, Nr. 21, mai 2000, pp. 10-11
  • „Dans cu o carte“, in: România Literară, București, Nr. 17,mai 2000, p. 7
  • „TVR – ultima instituție socialistă a țării“, in: Revista 22, București, Nr. 9, februarie-martie 2000, pp. 6-7
  • „Jurnal pe marginea unei gropi comune“, in: Revista 22, București, Nr. 6, februarie 2001, pp. 8-9
  • „Laudatio pentru Walter Biemel“, in: Cotidianul, București, Supliment cultural, „Litere, Arte, Idei“, 12 mai 2003, pp. 4-5
  • „După douăzeci de ani.“, in dosarul „Jurnalul de la Păltiniș dupa 20 de ani“, in: Cotidianul, București, Supliment cultural „Litere, Arte, Idei“, Nr. 34 (290), Anul VIII, 29 septembrie 2003, p. 3
  • „Cabana filozofului. Două modele ale locuirii“, in Dosarul „Todtnauberg și Păltiniș: un dialog“, in: Idei in dialog, București, An I, Nr. 2, noiembrie 2004, pp. 24-27
  • „Prelegerile din Intrarea Lucaci. Gînduri despre filozofia lui Alexandru Dragomir“, in: Idei in dialog, București, An I, Nr. O, august 2004, pp. 14-17
  • „Editarea lui Mircea Eliade“, România Literară, nr. 23 /16-22 iunie 2004, pp. 20-21
  • „Alexandru Dragomir. Destinul deturnat al unui filozof“, in: România Literară (București), An XXXVII, 21-27 ianuarie 2004, pp. 16-19
  • „Despre îngeri. In dialog cu Andrei Plesu și Mircea Mihăieș“, in: Orizont, Temeswar, Nr. 1, ianuarie 2004, An XVI, pp. 14-23, decembrie 2003 (Aula Magna a Universității din Timișoara)
  • „Prima exegeză autentică din România a unui gânditor modern“, in: Idei în dialog, București, nr. 8 (11) / august 2005, pp. 15-16
  • „Singurătatea lui Sorin Lavric. O exegeză, în sfârșit, a filozofiei lui Noica“, in: Idei în dialog, An II, nr. 9 (12) / septembrie 2005, pp. 13-14.
  • „Trecerea lui Vargas Llosa prin Romania“, in: România Literară, București, Nr. 41 / 19-25 octombrie 2005, p. 3
  • „Un seminar despre presocratici in 1948 sau Ce se poate face cind comunismul vine la putere“, in: Dilemateca, București, Jahrgang I, Nr. 3, iulie 2006, pp. 78-80
  • „Absența lui Horia Bernea“, in: România Literară, București, Nr. 25, iunie 2006, pp.14-15
  • „Umbra parintelui Marchis la Cozia“, in: Cotidianul, București, 3 septembrie 2006, p. 4
  • „Spovedania lui Steinhardt“, in: Dilemateca , București, nr. 1 / 2006, p. 60
  • „Trei handicapuri ale comunicării culturale“, in: Revista 22, București, nr. 840 / 11-17 aprilie 2006, pp. 10-11
  • „Noica si Securitatea“, in: Idei in dialog, București, An III, Nr. 9 (24), septembrie 2006, pp. 32-35

Interviuri

  • „Comunismul, irealitatea unei grozăvii istorice“, in: Vineri, București, Nr. 9, An II, iulie 1999, p. 7
  • „Accesul la dosarele Securitatii“, in: Revista 22, București, Nr. 7 (365), februarie 1997, pp. 8-9
  • „Voi incerca sa-i fac dreptate lui Noica“, in: Independent, București, 12 mai 2003, p. 4
  • „Oamenii nu mai recunosc nevoia de elită. Poate nu-și dau seama exact la ce-i bună“, in: Cotidianul, Supliment cultural „Litere, Arte, Idei“, Nr. 3 (259), An VIII, 20 ianuarie 2003, pp. 4-5
  • „Dialog cu Walter Biemel“, in: Revista 22, București, Nr. 688, An XIV, 2003, p. 11
  • „Ce înseamnă a-l fi tradat pe Noica?“, in: Orizont, Temeswar, Nr. 4, (1447), aprilie 2003 (Programul cultural „A cincea roată“, 7 decembrie 2002, pp. 10-11
  • „Trebuie o generație spălată de o istorie încărcată“, in: Evenimentul Zilei, București, 8 decembrie 2003, Nr. 3579, p. 9
  • „Trebuie să crezi in valorile pe care le pune în circulație o carte“, in: Cuvantul, București, Anul XI (XVI), Nr. 11 (341), noiembrie 2005, pp. 7-8
  • „Sint deținătorul unei experiențe unice. Gabriel Liiceanu in dialog cu Jan Guillou“, in: România Literară, (București) 19 / 18-24 mai, 2005, pp. 8-9
  • „Trăiesc atîta vreme cît mă indignez“, in: Observator cultural, nr. 45-46 (302-303), 12-18 ianuarie 2006, pp. 9-10, Nr. 47 (304), 19-25 ianuarie 2006, pp. 6-7

Traduceri[modificare | modificare sursă]

  • Platon, Hippias Maior, Euthydemos, Phaidros, în: Platon, Opere, vol. 2, 3, 4; București, Ed. Științifică, 1976-1978-1980;
  • David Armeanul, Introducere în filozofie, București, Editura Academiei, 1977;
  • Norbert Groeben, Psihologia literaturii. Știința literaturii între hermeneutică și empirizare; traducere de Gabriel Liiceanu și Suzana Mihalescu, 1978;
  • Martin Heidegger, Originea operei de artă; în colaborare cu Thomas Kleininger, Ed. Univers, 1982; ed. Humanitas, 1995;
  • Martin Heidegger, Repere pe drumul gândirii; în colaborare cu Thomas Kleininger, Ed. Politica, 1987;
  • Martin Heidegger, Introducere in metafizică; în colaborare cu Thomas Kleininger, Ed. Humanitas, 1995;
  • E. M. Cioran, Țara mea / Mon pays, Ed. Humanitas, 1996;
  • Martin Heidegger, Ființă și timp; în colaborare cu Cătălin Cioabă, Ed. Humanitas, 2002

Audio book[modificare | modificare sursă]

  • Noica (în colaborare cu Andrei Pleșu), Ed. Humanitas Multimedia, 2003;
  • Ușa interzisă, Ed. Humanitas Multimedia, 2005;
  • Apel către lichele, Ed. Humanitas Multimedia, 2006;
  • Declarație de iubire, Ed. Humanitas Multimedia, 2006;
  • Sub semnul depărtării : corespondența Constantin Noica - Sanda Stolojan; pref. de Matei Cazacu; lectura: Andrei Pleșu, Gabriel Liiceanu; Ed. Humanitas Multimedia, 2006;
  • Sebastian, mon frère. Scrisoare către un frate mai mare, Ed. Humanitas Multimedia, 2006;
  • De ce te iubesc; antologie și cuvânt înainte de Ioana Pârvulescu; lectura: Gabriel Liiceanu, Ed. Humanitas Multimedia, 2006;
  • Strategii ale seducției. De la Romeo și Julieta la sărutul cioranian, Ed. Humanitas Multimedia, 2006;
  • Itinerariile unei vieți: E.M. Cioran, Ed. Humanitas Multimedia, 2007;
  • Despre minciună, Ed. Humanitas Multimedia, 2007;
  • Fratii Karamazov : discursul Marelui Inchizitor de Dostoievski; lectura: Gabriel Liiceanu; trad.: Izabela Dumbrava si Ovidiu Constantinescu;

Ed. Humanitas Multimedia, 2008;

  • Înapoi la argument: Horia-Roman Patapievici în dialog cu Gabriel Liiceanu, Ed. Humanitas Multimedia, 2008;
  • Cele trei norme ale mamei - Prajitura interzisă. Scrisoare către fiul meu, Ed. Humanitas Multimedia, 2009;
  • Despre limită (4 CD), Ed. Humanitas Multimedia, 2010, 2015;
  • Ce ne facem cu calul negru? Despre căderea în trup, dragoste și ipocrizie, Ed. Humanitas Multimedia, 2011;
  • 50 de minute cu Pleșu și Liiceanu, 2011, coautor Andrei Pleșu;
  • James Joyce - Cei morți, lectura: Gabriel Liiceanu; Ed. Humanitas Multimedia, 2012;
  • Despre seducție. De la Romeo și Julieta la sărutul cioranian, Ed. Humanitas Multimedia, 2013;
  • Continentele insomniei. Cioran și Dumnezeu, Ed. Humanitas Multimedia, 2014;
  • Povestea maiorului Ion Pătrulescu, cu o prefață în lectura autorului; lectura: Răzvan Vasilescu; Ed. Humanitas Multimedia, 2015;
  • 11 autori Humanitas citesc cele mai frumoase pagini: o antologie Humanitas 25 de ani - Ana Blandiana, Lucian Boia, Mircea Cărtărescu, Andrei Cornea, Neagu Djuvara, Gabriel Liiceanu, Dan C. Mihăilescu, Radu Paraschivescu, Horia-Roman Patapievici, Ioana Pârvulescu, Andrei Pleșu; Ed. Humanitas Multimedia, 2015;
  • Întâlnire cu un necunoscut, lectura: Răzvan Vasilescu; Ed. Humanitas Multimedia, 2016

Filme documentare artistice, emisiuni[modificare | modificare sursă]

  • Eugène Ionesco, 1991;
  • Exercițiu de admirație ((în colaborare cu Constantin Chelba), 1992;
  • Monarhia salvează România! [Inregistrare video] : un film dedicat prezenței în România a Majesății Sale, Regele Mihai I, de Sfintele Paști, 25-27 aprilie 1992; un film de Sorin Iliesiu; comentariu istoric Dinu C. Giurescu; comentariu eseu Gabriel Liiceanu; Video Est România Libera, 1992
  • Apocalipsa după Cioran (în colaborare cu Sorin Ilieșiu), 1994;
  • Altfel”, cu Andrei Pleșu și Gabriel Liiceanu (Realitatea Tv, 2006);
  • 50 de minute, cu Pleșu și Liiceanu (TVR 1, 2011)

Ordine și decorații[modificare | modificare sursă]

  • Chevalier de l’Ordre des Arts et des Lettres (1992)
  • Commendatore dell’Ordine della Stella della Solidarieta italiana (2005)
  • Crucea de merit Clasa I a Ordinului de Merit al Republicii Federale Germania (2006)
  • Ordinul național Steaua României în grad de Cavaler (2006).
  • Steaua României în grad de Ofițer, 30 mai 2012[15]

Premii[modificare | modificare sursă]

  • Premiul Uniunii Scriitorilor (1983) pentru Jurnalul de la Păltiniș
  • Marele Premiu al Uniunii Cineaștilor din România (ex-aequo, 1992)
  • Premiul „Cartea anului“, 2002, acordat de revista „România literară“ pentru Ușa interzisă

Afilieri[modificare | modificare sursă]

  • Membru fondator al Grupului pentru Dialog Social
  • Membru în consiliul științific al New Europe College (1997-2005)
  • Președinte al Asociației Editorilor din România (1999-2006)

In honorem[modificare | modificare sursă]

  • Cătălin Cioabă, Bogdan Mincă (Hg.), Liber amicorum. Studii si eseuri in onoarea lui Gabriel Liiceanu, București: Zeta Books, 2012 [Omagiu la împlinirea a 70 de ani]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ "Gabriel Liiceanu", data.bnf.fr[*] http://data.bnf.fr/ark:/12148/cb12163676g, accesat la 10 octombrie 2015  Missing or empty |title= (ajutor)
  2. ^ Idoli și idolatri (I) - Revista 22 - saptamanal independent de analiza politica si actualitate culturala
  3. ^ Istoric | Humanitas
  4. ^ Douăzeci de ani cu HUMANITAS - Fundatia Romania Literara
  5. ^ Gabriel Andreescu (2003). Extremismul de dreapta în România, Centrul de resurse pentru diversitate entnoculturală, p. 26
  6. ^ Emil Cioran revine in prim-plan la Paris - BusinessMagazin
  7. ^ Monica Lovinescu (2006), Jurnal 1998-2000, Editura Humanitas.
  8. ^ Andreescu, Gabriel (2003). „Ideologii, discursuri, asocieri extremiste” (pdf). Extremismul de dreapta în România. Cluj: Centrul pentru Diversitate Etnoculturală. p. 26. ISBN 973–85738–8–2. http://www.edrc.ro/docs/docs/extremism_ro/IntregulVolum.pdf. Accesat la 2 iulie 2011. „Notorietatea pe care au căpătat-o oamenii de presă și de carte din categoria autorilor citați face ca valorile democrației liberale moderne să se afle astăzi în defensivă. Cazul lui Gabriel Liiceanu, care a promovat prin editura sa voga naționaliștilor și a iraționaliștilor interbelici – ideologi ai extremismului de dreapta –, sau al lui Horia-R. Patapievici, autorul unei cărți pe cât de reacționară, pe atât de succes, arată rolul intelectualilor antiminoritari și antimulticulturaliști în pregătirea unei atmosfere propice curentelor extremiste.” 
  9. ^ Emisiunea Marius Tucă Show din data de 20 aprilie 1999. Link: http://www.youtube.com/watch?v=qLCAtIx143A, accesată la 27 mai 2012
  10. ^ Liiceanu este un membru marcant al al unui grup de intelectuali ale căror poziții pot fi foarte bine etichetate "elitism neo-populist". […] Disponibilitatea, ba chiar zelul cu care și-au pus aceștia capitalul simbolic de intelectuali în slujba lui Băsescu, a introdus o nouă dimensiune în pratica neo-populismului românesc. […] Nu numai că nu s-au întrebat membrii acestui grup cum se explică transformarea unui membru al clasei privilegiate a tehnocraților comuniști care recent chiar se opunea principial lustrației și care-și datora cariera politică alăturării lui la FSN-ul lui Iliescu, […] - citat de la pagina 449 din Revista Canadiană de Slavistică, articolul « From Historical to "Dialectical" Populism: The Case of Post-Communist Romania » ; Author(s): Michael Shafir; Source: Canadian Slavonic Papers / Revue Canadienne des Slavistes, Vol. 50, No. 3/4 (September-December 2008), pp. 425-470; Published by: Canadian Association of Slavists.
  11. ^ Întîlnire cu mine, 10 februarie 2011, Daniel Cristea-Enache, Ziarul de Duminică, accesat la 27 martie 2013
  12. ^ „Dragul meu turnător“, un volum despre liderii din umbră ai Securității, 23 noiembrie 2013, Corina Zorzor, Adevărul, accesat la 6 ianuarie 2014
  13. ^ „Dragul meu turnător“, încercare de exorcizare a demonilor comunismului, 19 noiembrie 2013, Gabriela Lupu, România liberă, accesat la 2 februarie 2014
  14. ^ Despre memoria comunismului și „noua cortină de fier”, 11 noiembrie 2014, Monica Andronescu, Adevărul, accesat la 15 noiembrie 2014
  15. ^ Scriitorul Gabriel Liiceanu și lingvistul Marius Sala au fost decorați cu „Steaua României“ de Traian Băsescu, 30 mai 2012, Alina Brebenel, Adevărul, accesat la 1 iunie 2012

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Wikicitat
La Wikicitat găsiți citate legate de Gabriel Liiceanu.

Interviuri