Grigore Turcuman

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Grigore Turcuman
Grigore Turcuman în 1935.jpg
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Tătărăuca Veche, Moldova Modificați la Wikidata
Decedat (51 de ani) Modificați la Wikidata
Penza, Federația Rusă Modificați la Wikidata
Cetățenie Flag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupație om politic Modificați la Wikidata
Grigore Turcuman în ianuarie 1940
Grigore Turcuman, arestat de NKVD

Grigore Turcuman (n. 20 octombrie 1890, comuna Tătărăuca Nouă, Județul Soroca (interbelic) - d. 28 mai 1942, Gulag, Penza, Rusia) a fost un om politic român basarabean, membru al Sfatului Țării din Basarabia în anii 1917-1918.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Grigore Turcuman a fost în timpul Primului Război Mondial sublocotenent în Marina Imperială Rusă, Flota Mării Negre. Întors în Basarabia, a participat la Congresul Ostașilor Moldoveni din 20 octombrie 1917, unde a fost ales în comitetul de organizare al Sfatului Țării, iar la 21 noiembrie 1917 a fost ales membru al Sfatului Țării, ca deputat din partea soldaților basarabeni.

La data de 27 martie 1918, Grigore Turcuman a votat Unirea Basarabiei cu România.

Între anii 1933-1937, ca membru al P.N.L. și ca membru al Consiliului județean Soroca, a fost numit subprefect al Județului Soroca. A fost avansat până la gradul de Căpitan de Marină în rezervă.

În anul 1940, după cedarea Basarabiei, Grigore Turcuman a fost capturat de agenții sovietici ai NKVD și trimis în Gulag, la Penza, unde a fost supus unui regim de exterminare si a decedat in 1942.

Sfatul Țării[modificare | modificare sursă]

Grigore Turcuman a fost membru al Sfatului Țării, Parlamentul Moldovei între 1917 și 1918. La data de 27 martie 1918 Grigore Turcuman a votat Unirea Basarabiei cu România.

Galerie[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Sărbătoarea Basarabiei. Deschiderea celui dintâiu Sfat al Țării, la Chișinău, în ziua de 21 Noemvrie 1917. Extras din Gazeta „Ardealul” Nr. 9. Chișinău, Tipografia Soc. Culturale a Românilor din Basarabia, 1917 (p. 17, 126).
  • Dimitrie Bogos, La răspântie. Moldova de la Nistru între anii 1917-1918. Chișinău, Editura Soc. „Glasul Țării”, 1924 (p. 72, 84, 112).
  • Chiriac, Alexandru, Membrii Sfatului Țării. 1917-1918. Dicționar, Editura Fundației Culturale Române, București, 2001.
  • Gheorghe E. Cojocaru, Sfatul țării: itinerar, Civitas, Chișinău, 1998, ISBN 9975-936-20-2
  • Mihai Tașcă, Sfatul Țării și actualele autorități locale, "Timpul de dimineață", no. 114 (849), June 27, 2008 (page 16).
  • Elena Postică, Deputați ai Sfatului Țării exterminați de NKVD. Revista „22”, 24 aug. 2010. http://www.revista22.ro/deputati-ai-sfatului-tarii-exterminati-de-nkvd-8758.html
  • Votarea Unirii în Sfatul Țării http://romaniancoins.org/rounireabasarabiei.html
  • Iurie Colesnic, Sfatul Țării. Enciclopedie, Chișinău, Casa Cărții „Petru Movilă”, Editura Museum, 1998, p. 292.
  • „Eliberați” pentru a fi nimiciți (grupaj): Grigorii Turcuman, în „Moldova suverană”, nr. 96, 24 iunie 1993, p. 3.

Legături externe[modificare | modificare sursă]