Haga
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
|||||
|---|---|---|---|---|---|
| Denumire neerlandeză | 's-Gravenhage (Den Haag) | ||||
|
|||||
 |
|||||
| Ţară |  Ţările de Jos |
||||
| Provincie | Olanda de Sud | ||||
| Coordonate geografice | |||||
| Altitudine | m.d.M. | ||||
| Suprafaţă | 98.20 km² | ||||
| Uscat | 82.66 km² | ||||
| Apă | 15.54 km² | ||||
| Populaţie (2008) | 482.472 | ||||
| Densitatea populaţie | 5.757 loc/km² | ||||
| Sursa | Statline | ||||
| Primar | |||||
| Site web | http://www.denhaag.nl/ | ||||
Haga (în olandeză uzual: 
Den Haag, oficial: 's-Gravenhage), este sediul guvernului a Ţărilor de Jos. Este situată în provincia Olanda de Sud (Zuid-Holland), în vest, a cărei reşedinţă este.
Haga este sediul de facto al guvernului olandez, dar nu este capitala Olandei, rol desemnat prin constituţie oraşului Amsterdam. Haga este sediul camerelor superioare (Eerste Kamer) şi inferioare (Tweede Kamer) a parlamentului olandez (Staten-Generaal). Regina Beatrix a Olandei are reşedinţa şi biroul de lucru la Haga, iar toate ambasadele statelor străine sunt situate aici. De asemenea la Haga sunt situate Curtea supremă (Hoge Raad der Nederlanden) şi Consiliul de Stat (Raad van State).
Cuprins |
[modifică] Nume
Numele ofical al oraşului este 's-Gravenhage, care înseamnă "ocolul contelui". Acesta se referă la începuturile aşezării, care a fost iniţial reşedinţa de vânătoare a conţilor olandezi.
[modifică] Istorie
În istoria oraşului Haga, sectorul judiciar a jucat întotdeauna un rol important. După ce, în secolul al XIV-lea, la Haga au fost transferate curţile supreme de justiţie ale proviinciilor Zeeland şi Olanda, importanţa oraşului a început să crească. La sfârşitul secolului al XVI-lea, aici s-a mutat curtea regală, după ce Mauriciu de Nassau şi-a ales Haga drept reşedinţă. Exemplul curţii a fost urmat apoi de guvernul din Delft. În secolul al XVII-lea, pe când Olanda întemeia fără încetare noi colonii, ţara a fost condusă cu o mână de fier.
Între anii 1584 şi 1795, la Haga s-au ţinut dezbaterile reprezentanţilor provinciilor olandeze, ceea ce a constituit începutul parlamentului de astăzi. Haga nu deţinea, pe atunci, statut de oraş (de unde porecla de "cel mai mare sat din Europa"), nefiind din acest motiv înconjurată de ziduri de apărare. Statutul de oraş i-a fost acordat, abia în anul 1806, de Ludovic, fratele lui Napoleon Bonaparte, drept "despăgubire" pentru strămutarea (de scurtă durată) a guvernului Ţărilor de Jos la Amsterdam.
Conferinţele de Pace din anii 1899 şi 1907, încheiate cuAcordul de la Haga privind reglementarea războaielor pe uscat, au conferit aşezării o importanţă internaţională. Moştenirea materială lăsată de aceste evenimente o reprezintă Palatul Păcii, construit în stil neogotic între anii 1907 şi 1913, mulţumită contribuţiilor şi donaţiilor din lumea întreagă. Din anul 1922, această clădire este sediul Curţii Internaţionale de Justiţie. Acest organism judiciar, format din 15 judecători, şi-a reînnoit activitatea după încheierea celui de al Doilea Război Mondial, devenind instanţa supremă de justiţie a ONU.
[modifică] Geografie
Haga este divizată din punct de vedere administrativ în opt districte (stadsdelen). Spre deosebire de Amsterdam şi Rotterdam, acestea nu au rol politic, neavând un consiliu separat. Districtele sunt:
- Escamp
- Haagse Hout
- Laak
- Leidschenveen-Ypenburg]
- Loosduinen
- Centrum
- Scheveningen
- Segbroek
[modifică] Organizaţii internaţionale
Oraşul joacă un rol important în politica internaţională. Aici îşi au sediul peste 150 organizaţii internaţionale. Principalele instituţii sunt:
- Eurojust, corpul procuorilor statelor membre ale Uniunii Europene
- Europol, Biroul de poliţie european
- Curtea Internaţională de Justiţie
- Curtea Penală Internaţională
- Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie
- Curtea Permanentă de arbitraj.
[modifică] Cultură
Perioada de glorie a oraşului Haga a fost cuprinsă între secolele al XVI-lea şi al XVII-lea. Din aceea perioadă datează numeroase biserici (cum ar fi Nieuwe Kerk) şi rezidenţe, printre care se numără Palatul Huis ten Bosch (reşedinţa regală) şi Mauritshuis. Tot în aceea vreme, oraşul a devenit un centru important al portretisticii şi al peisagisticii, precum şi al tipografiei, al gravurii, al sculpturii şi al meşteşugului aurarilor. Aceste tradiţii artistice au fost continuate în secolul al XIX-lea de aşa numita Şcoală de la Haga (în care au fost activi pictori de seamă, precum Isaac Israẽls şi Anton Mauve), precum şi de Haagsche Kunstkring, un mediu artistic al neoimpresioniştilor şi al simboliştilor.
Două dintre principalele monumente ale oraşului se ridică unul lângă altul :Muzeul Mauritshuis şi clădirea parlamentului, Binnenhof
- Escher Museum, un muzeu consacrat lui Maurits Cornelis Escher.
- Madurodam
- Mauritshuis
[modifică] Legături externe
