Delft
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
|||||
|---|---|---|---|---|---|
| Denumire neerlandeză | |||||
|
|||||
 |
|||||
 |
|||||
| Ţară |  Ţările de Jos |
||||
| Provincie |  Olanda de Sud |
||||
| Coordonate geografice | |||||
| Altitudine | m.d.M. | ||||
| Suprafaţă | 24.08 km² | ||||
| Uscat | 23.21 km² | ||||
| Apă | 0.87 km² | ||||
| Populaţie (2008) | 96.168 | ||||
| Densitatea populaţie | 4.180 loc/km² | ||||
| Sursa | Statline | ||||
| Primar | |||||
| Site web | http://www.delft.nl/ | ||||
Delft este un oraş în provincia Olanda de Sud (neerlandeză Zuid-Holland'), Ţările de Jos, aflat la jumătatea distanţei dintre Haga şi Rotterdam, pe canalul Schie.
Este celebru mai ales pentru centrul său tipic olandez, precum şi pentru ceramica albastră de Delft (neerlandeză Delftware), Universitatea Tehnică şi asocierea sa cu familia regală olandeză.
Cuprins |
[modifică] Istoric
Denumirea oraşului provine de la delven, cu referire la cel mai vechi canal al oraşului: de oude delft. Datând din secolul al XIII-lea, şi-a obţinut statutul de oraş în 15 aprilie 1246, de la Wilhelem II conte de Olanda şi Zeelanda.
Asocierea cu Casa de Orania a început când Wilhelm de Orania, supranumit „cel tăcut”, şi-a stabilit reşedinţa în Delft în anul 1562. Wilhelm de Orania a fost la acea vreme liderul luptei împotriva Spaniei, ce a dus la Războiul de 80 de ani în urma căruia Provinciile Unite şi-au câştigat independenţa. Pentru acest motiv Wilhelm de Orania mai este numit şi „părintele patriei” (neerlandeză vader des vaderlands).
Delft a fost ales ca reşedinţă pentru că în acea vreme era unul din oraşele avansate ale Olandei, fiind echipat cu ziduri de apărare necesare pentru a putea servi drept cartier general. Când Wilhelm de Orania a fost împuşcat mortal, la 10 iulie 1584, de Balthasar Gerards în holul Prinsenhof, Breda (locul unde tradiţional familia de Orania îşi îngropa membrii) era în mâinile spaniolilor. Wilhelm de Orania a fost înmormântat în Nieuwe Kerk, începând pentru Casa de Orania o tradiţie care continuă şi astăzi.
În 1654 Delft a devenit şi sediul Companiei Olandeze a Indiilor de Est (neerlandeză Vereenigde Oostindische Compagnie, literal Compania Unită a Indiilor de Est) care a fost creată în 1602. Compania a deţinut monopolul comerţului dintre Asia şi Provinciile Unite. Acest comerţ stă la originea ceramicii albastre de Delft — neerlandeză Delftware.
În 1842 Wilhelm al II-lea al Ţărilor de Jos fondează în Delft o academie în ingineria construcţiilor. Această academie este astăzi Universitatea Tehnică din Delft.
[modifică] Atracţii
- Biserica veche (neerlandeză Oude Kerk), este locul unde se află înmormântaţi Piet Hein, Jan Vermeer van Delft (sau Johannes Vermeer), Antonie van Leeuwenhoek
- Nieuwe Kerk (Biserica nouă), a fost construită între 1381 şi 1496. În interiorul ei se află cripta familiei regale Orania-Nassau, care între funeralii este sigilată cu o placă funerară de 5000 kg.
- Curtea Princiară (Prinsenhof)
- Poarta de est (Oostport)
- Piaţa
- Centrul Vermeer (Vermeercentrum)
- De Porceleyne Fles
- Muzeul tehnicii (Techniekmuseum)
- Grădina Botanică a TU Delft (Botanisch Tuin TU Delft)
- Biblioteca TU Delft
[modifică] Cultură
Ceramica albastră de Delft sau Delftware îşi are începuturile din vremea când Compania Olandeză a Indiilor de Est îşi avea sediul în oraş, fiind inspirată de porţelanurile aduse din China.
Pictorul Jan Vermeer van Delft (1632-1675) s-a născut şi a trăit în Delft, folosind străzile şi interioarele caselor din oraş ca fundament pentru lucrările sale.
Alţi pictori faimoşi care au trăit şi au lucrat în Delft în aceeaşi perioadă sunt Pieter de Hooch (1629-1684), Carel Fabritius (1622-1654) şi Nicolaes Maes (1634-1693). Împreună ei au făcut parte din Şcoala de la Delft. Şcoala de la Delft este cunoscută pentru subiectele sale: imagini ale vieţii cotidiene, interioare de biserici, interioare de locuinţe, curţi, pieţe şi străzi din Delft. De asemenea lucrările acestor artişti mai abordează şi alte subiecte: evenimente istorice, naturi moarte, portrete de patroni şi oameni de curte, dar şi lucrări artizanale. Tabloul Vedere din Delft, de Jan Vermeer, era unul dintre favoritele lui Marcel Proust, care-l include în episodul morţii lui Swann, de fapt o alegorie a propriei sale morţi.
[modifică] Educaţie
Universitatea Tehnică din Delft (neerlandeză Technische Universiteit Delft, abreviat TU Delft) este una din cele trei universităţi tehnice din Ţările de Jos. A fost fondată ca o academie de studii în ingineria construcţiilor în 1842. Astăzi TU Delft are aproximativ 16000 de studenţi înscrişi.
Institutul pentru Educaţia Apei, sau UNESCO-IHE, este o instituţie ce oferă educaţie postuniversitară pentru ţările în curs de dezvoltare, având la bază puternica tradiţie în gestiunea apelor şi în ingineria hidraulică dezvoltate la TU Delft.
Nederlandse Organisatie voor Toegepast Natuurwetenschappelijk Onderzoek, abreviat TNO, (Organizaţia Ţărilor de Jos pentru Cercetare în Ştiinţe Aplicate) are sediul central tot în Delft. TNO este o organizaţie nonprofit, concentrată pe ştiinţele aplicate fiind formată din companii, birouri guvernamentale şi organizaţii publice.
[modifică] Personalităţi
- Hugo Grotius (1583-1645) cel care a pus bazele dreptului internaţional
- Martin van den Hove (1605-1639) astronom şi matematician
- Antonie van Leeuwenhoek (1632-1723) păritele microbiologiei şi dezvoltator al microscopului
- Jan Vermeer van Delft (1632-1675) pictor
[modifică] Oraşe înfrăţite
Esteli, Nicaragua
Pretoria, Africa de Sud
Aarau, Elveţia
Adapazarı, Turcia
Freiberg, Germania
Kfar Saba, Israel
Tuzla, Bosnia-Herţegovina
Kingston upon Thames, Regatul Unit
[modifică] Galerie
 O imagine tipică |
 Oude Kerk |
.jpg){kind=small} Nieuwe Kerk |
 Oostpoort |
 De Roos |
 Gara din Delft |
 Biblioteca TU Delft |
 Manufactura de porţelan |
 Tablou pictat pe porţelan, reproducere după Vedere din Delft de Jan Vermeer, produs de Manufatura din Delft |
 Farfurie din porţelan de Delft alb-albastru, produsă de Manufatura din Delft |
 Farfurie din porţelan de Delft policrom, produsă de Manufatura din Delft |
 Farfurie din porţelan de Delft alb-albastru, produsă de Manufatura din Delft |
