Pasăre

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Păsări)
Salt la: Navigare, căutare
PasăreAjutor:Cum se citește o cutie de taxonomie
Larus portrait.jpg
Larus cachinnans
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Încrengătură: Chordata
Subîncrengătură: Vertebrata
Clasă: Aves
Subclase

Archaeornithes
Neornithes

Larus novaehollandiae
Ara macao
Cyanocitta cristata, fotografiată în Algonquin Provincial Park, Canada

Păsările (Clasa Aves) sunt vertebrate ovipare înalt dezvoltate care au capacitatea de a zbura, deși sunt reprezentanți ce trăiesc doar în mediul terestru. Sunt mai mult de 9000 de specii. Păsările au fost împărțite după Feider și colab. în 1976, în două subclase și anume Saurure (Archaeornithes) și Ornithurae (Neornithes).

Cuprins

Caracteristici generale[modificare | modificare sursă]

  • Forma corpului este aerodinamică; învelișul extern, produs de piele, este alcătuit din pene, fulgi și puf.
  • Membrele anterioare sunt transformate in aripi, iar cele posterioare cu piele solzoasă care ne amintește de reptile.
  • Maxilarele sunt acoperite de teci solzoase și formează ciocul.
  • Aparatul digestiv este alcătuit din cavitate bucală fără dinți, gușă, stomac glandular, stomac musculos (pipotă), intestin subțire și intestin gros, care se temina cu cloaca.
  • Respirația este pulmonară; plămânii sunt in legătură cu 9 saci aerieni și cu oasele pneumatice.
  • Temperatura corpului este constantă datorită respirației și circulației active.
  • Lipsește vezica urinară
  • Înmulțirea se face prin ouă, pe care le clocesc.

Morfologie externă[modificare | modificare sursă]

Morfologie externă, vezi:

  • Capul
  • Trunchiul
  • Membrele
    • Membrele anterioare la păsări
    • Membrele posterioare la păsări
Componente corpului pasărilor

Morfologie internă[modificare | modificare sursă]

Tegumentul pasarilor[modificare | modificare sursă]

Este acoperit de pene,fulgi sau puf,adica solzi cornosi metamorfozati.

Schelet[modificare | modificare sursă]

Ca să zboare, păsările au făcut multe adaptări: a fost redusă masa oaselor și numărul lor (păsările au între 11 și 20 de vertebre, în funcție de specie). A apărut carena, ce asigură o mișcare mai bună a aripilor. În urma adaptării, scheletul păsării a devenit atât de ușor, încât nu cântărește mai mult de 5% din corpul oricărei păsări. Acest schelet este destul de elastic, păsările putând să-și întoarcă , capul la un unghi de până la 180 de grade.

Scheletul craniului[modificare | modificare sursă]

Craniul păsărilor se împarte după Feider și colab., 1976 în:

După alți autori craniul păsărilor constă din 3 părți:

Scheletul trunchiului[modificare | modificare sursă]

Scheletul păsării constă din:

Abdomenul păsărilor costă din coaste, coracoid și osul iadeș, care se unesc prin intermediul carenei. Coastele se împart în mai multe regiuni:

  1. secțiunea vertebrală;
  2. secțiunea sternală;
  3. procesul urcinat.

Scheletul membrelor[modificare | modificare sursă]

Scheletul membrelor anterioare[modificare | modificare sursă]

Aripile păsărilor sunt foarte dezvoltate. Umărul este alcătuit din

  1. scapula;
  2. procesul acromion al scapulei;
  3. clavicula;
  4. fossa glenoidă;
  5. coracoid și
  6. humerus.

Humerusul se unește cu ulna și radius pentru a forma cotul. Acestea din urmă sunt unite cu osul carpometacarpus, prin intermediul oaselor radiale și ulnare, care formează un fel de mână a păsării. Aceasta are 3 degete, (excepție struțul) dintre care 2 sunt nedezvoltate, fiecare deget constând din câte 2 falange.

Scheletul membrelor posterioare[modificare | modificare sursă]

Pelvisul păsărilor este format din 4 oase și formațiuni osoase:

  1. Illium;
  2. Ischium;
  3. Pubis;
  4. Fossa acetabulară.

Partea superioară a membrelor constă din osul femur lung. La genunchi se unește cu tibiotarsus și fibula. Acestea se nuesc cu tarsiometatarsus, care constituie partea inferioară a membrelor.

  1. Femur;
  2. Patella;
  3. Tibiotarsus;
  4. Fibula;
  5. Tarsometatarsus;
  6. Hallux.

Musculatura[modificare | modificare sursă]

Musculatura păsărilor este destul de dezvoltată, ajungând la unele specii până la 20% din masa corpului, numai membrele având până la 35 de mușchi separați și bine dezvoltați. Penele , ritmul respirației perfecționat, consumarea unei mari cantități de hrană, frecvența mare a bătăilor de inimă, precum și absorbția rapidă a oxigenului a dus la accelerarea metabolismului. Păsările au o temperatură a corpului de 43 de grade Celsius.

Sistemul nervos[modificare | modificare sursă]

Sistemul nervos este asemănător celui de la reptile. El constă din:

  1. Sistem nervos central;
  2. Sistem nervos periferal.

Fucțiile sistemului nervos aviar[modificare | modificare sursă]

  1. Obținerea informației despre mediul intern și extern;
  2. Analizarea și la acea informație;
  3. Păstrarea informației sub formă de memorie și reflexe condiționate;
  4. coordonarea impulsurilor motorii către mușchii scheletici.

Sistemul nervos central[modificare | modificare sursă]

Sistemul nervos central este alcătuit din encefal și maduva spinării.

Encefalul[modificare | modificare sursă]

Encefalul păsărilor constă din medulla oblongata, lob optic, diencefal, cerebel și cerebrum.

Medulla[modificare | modificare sursă]

Medulla la păsări include neuronii, ce participă la menținerea unor funcții vitale, precum respirația constantă, un ritm constant al bătăilor de inimă și valori normale ale tensiunii cardiace. Este situat în trunchyul cerebral.

Lob optic[modificare | modificare sursă]

La păsări, lobul optic este situat lângă cerebrum. El este mai mare la păsări comparativ cu alte vertebrate și ocupă un volum mai mare, conținând un număr mare de aglomerări de neuroni senzitivi. Volumul mare al lobului optic reflectă importanța vederii pentru majoritatea păsărilor.

Cerebel[modificare | modificare sursă]

Cerebelul este implicat în coordonarea mușchilor scheletici, și deci a zborului. Are o mărime destul de mare .

Cerebrum[modificare | modificare sursă]

Cerebrumul la păsări este alcătuit din telencefal și lobii olfactivi.El este responsabil de activitatea nervoasă superioară și de așa procese nervoase, precum memoria, gândirea și învățarea ( formarea reflexelor condiționate).

Telencefal[modificare | modificare sursă]

Telencefalul păsărilor se deosebește de cel al altor cordate. Acesta este alcătuit dintr-un pallium aviar dorsal și un subpallium ventral. La păsări, paliumul ocupă 70% din volumul telencefalului, encefalul având o structură palială unică. Cortexul cerebral este subțire și controlează unele activități nervoase superioare. La păsări pot fi observate 2 emisfere: una stângă, care controlează formarea reflexelor condiționate, și una dreaptă, care monitorizează și analizează mediul înconjurător. În telencefal poate fi localizat și un centru vocal( în emisfera stângă), care este un punct de origine al drumurilor aferente și eferente nervoase către mușchii syrinxului. Mărimea sa este variabilă, adică crește anual în fiecare primăvară din cauza eliberării de hormoni sexuali maculini.

Palliumul[modificare | modificare sursă]

La păsări, palliumul se organizează în 4 mari subdiviziuni:

  1. Hyperpallium;
  2. Mesopallium;
  3. Nidopallium;
  4. Arcopallium.
Lobii olfactorii[modificare | modificare sursă]

Lobii olfactivi se găsesc in cerebrum. Ei au funcția de interpretare chimică a mirosurilor intrerceptate de pasăre. La majoritatea păsărilor acestea sunt relativ mici, excepții făcând unele păsări răpitoare.

Diencefalul[modificare | modificare sursă]

Diencefalul este situat în partea centrală a encefalului, mai jos de lobii optici și cerebel. Regulează somnul, setea, foamea și hormonii. Diencefalul conține talamusul și hipotalamusul.

Măduva spinării[modificare | modificare sursă]

Măduva spinarii, ca la alte cordate, este formată din materie albă(fibre lungi myelinate) și materie cenușie (neuroni nemyelinați).Porțiunea dorsală a măduvii spinării 'trimite informație senzorială către creier, iar cea ventrală transportă informația motoare către efectori.Măduva spinării la păsări are unele diferențe de structură față de cea a altor cordate. Astfel, în regiunea cervicală se observă o porțiune mai largă a măduvii, formată din aglomerări masive de axoni, necesari unei mai bune coordonări ai mușchilor aripilor. Lărgirea regiunii lombare se datorează aglomerărilor axonilor, necesari coordonării mușchilor membrelor inferioare. În regiunea toracală nu pot fi întâlnite asemenea aglomerări. Măduva spinării este înconjurată de un canal central cu rolul de protecție, care conține lichidul cerebrospinal.

Sistemul nervos periferal[modificare | modificare sursă]

Sistemul nervos periferal cuprinde nervii cranieni, spinali și autonomi, ganglionii și organele de simț. In total sunt 12-14 perechi de nervi cranieni și 38 de perechi de nervi spinali atașați la măduva spinării.

Nervii[modificare | modificare sursă]

Organe de simț[modificare | modificare sursă]

Vezi:Organe de simț la păsări.

Sistemul nervos autonom[modificare | modificare sursă]

Sistemul nervos autonom este parte componentă a sistemului nervos a vertebratelor, care este alcătuită din neuroni motori, care inervează organele interne ale animalelor și care nu sunt controlați în mod voluntar de către animal. La păsări este asemănător celui mamiferic. El constă din sistemul nervos simpatic și sistemul nervos parasimpatic.

Sistemul nervos simpatic[modificare | modificare sursă]

Sistemul nervos simpatic la păsări lucrează în strânsă legătură cu sistemul endocrin, pentru a putea elibera unii hormoni, pentru a face față unelor situații de pericol. El de asemenea are un rol la manifestarea unor reflexe necondiționate la păsări.

Sistemul nervos parasimpatic[modificare | modificare sursă]

Sistemul nervos parasimpatic la păsări este alcătuit din grupuri de ganglioni, situați lângă așa organe, precum inima, pulmonii și organele digestive. Aceste organe sunt controlate și regulate de sistemul nervos central prin intermediul acestor ganglioni.

Sistemul nervos somatic[modificare | modificare sursă]

Vezi:Sistemul nervos somatic la păsări.

Inteligența[modificare | modificare sursă]

Pentru a afla mai mult despre inteligența păsărilor, apăsați aici: Inteligența păsărilor.

Sistemul circulator[modificare | modificare sursă]

Sistemul circulator la păsări este în principiu asemănător celui de la mamifere și de la alte vertebrate. Însă păsările și-au dezvoltat un sistem cardiovascular foarte puternic, care le permite să-și satisfacă nevoile metabolice ale locomoției( zborul, înotul, etc). Astfel, sistemul circulator nu îndeplinește rolul de transportator al oxigenului către țesuturi, ci joacă un rol important în menținerea unei temperaturi constante a corpului. Sistemul circulator constă din inimă plus vasele de sânge care transportă:

  1. nutrienți;
  2. oxigen și dioxid de carbon;
  3. reziduuri;
  4. hormoni;
  5. căldură.

Inima[modificare | modificare sursă]

Inima aviară s-a dezvoltat într-un organ puternic și destul de mare, putând face contracții musculare rapide.În general, la păsări se aplică regula:cu cât este mai micâ specia, cu atât este mai mare mărimea relativă a inimii. Comparativ cu mamiferele, păsările au inima mai mare și aceasta are mai multe bătăi pe minut. Masa inimii la păsări constituie 1-2% din masa corpului( la mamifere ea constituie 0,1-0,4% din masa corpului).Inima păsărilor are 4 camere, ca la mamifere, cu 2 ventricule și 2 atrii.

Arterele principale[modificare | modificare sursă]

Arterele sunt vasele de sânge, ce asigură circulatia sângelui de la inimă la diverse organe.Iată lista celor mai mari artere ale păsărilor. Vezi Arterele păsărilor.

Venele principale[modificare | modificare sursă]

Venele sunt vasele, ce transportă sângele deoxigenat de la organe la inimă. Principalele vene ale păsării sunt: vezi Venele păsărilor.

Sângele[modificare | modificare sursă]

Sângele păsărilor constă din plasmă plus elemente formate:

Plasma[modificare | modificare sursă]

Plasma constă mai mult din apă (~85%).De asemenea 9-11% din plasmă o constituie proteinele. Alți constituienți ai plasmei sunt glucoza( 200–400 mg/dl), amino acizii, reziduuri, hormoni, anticorpi și electroliți.

Elementele figurate[modificare | modificare sursă]

Trombocitele, leucocitele și eritrocitele constituie elementele figurate ale sângelui.

Sistemul respirator[modificare | modificare sursă]

Sistemul respirator la păsări constă în efectuarea schimbului de gaze și joacă un rol foarte important în termoregulare. De asemenea el joacă un rol în detoxifierea produselor metabolice și în vocalizare. El diferă de sistemele respiratoare ale altor cordate, având pulmoni relativ mici și 9 saci aerieni.

Pulmonii[modificare | modificare sursă]

Plămânii parabronhiali ai păsărilor sunt diferiți față de cei ai mamiferelor.Astfel, ei sunt rigizi și nu își măresc/micșorează volumul în timpul respirației. Ei se subdivid în largi capilare aeriene, care se înrămuresc de la parabronhii. Pulmonii aviari au numai funcția de schimb de gaze, cea de ventilație revenindu-le sacilor aerieni.

Sacii aerieni[modificare | modificare sursă]

Majoritatea păsărilor au 9 saci aerieni:

  1. 1 sac interclavicular;
  2. 2 saci cervicali;
  3. 2 saci anteriori toracici;
  4. 2 saci posteriori toracici;
  5. 2 saci abdominali.

Sacii aerieni au pereți foarte subțiri, cu foarte puține capilare, deci nu joacă vreun rol în schimbul de gaze. În schimb, participă la ventilarea pulmonilor.

Traheile[modificare | modificare sursă]

Vezi: Traheile la păsări.

Schimbul de gaze[modificare | modificare sursă]

Structura aparatului respirator[modificare | modificare sursă]

Păsările inspiră prin intermediul nărilor, situate pe cioc, sau respiră deschizând ciocul. Aerul trece prin faringe, apoi prin trae. Trahea se bifurcă apoi în 2 bronhii primare la syrinx. Bronhiile primare se prelungesc în pulmoni, prelungirile acestea fiind numite mesobronhii. De la mesobronhii se ramifică tuburi mici, numite ventrobronhii. ventrobronhiile se ramifică în parabronhii mai mici. Acestea pot fi 2 mm în diametru. De asemenea de la bronhiile primare se mai prelungesc un număr de bronhii secundare de-a lungul părții anterioare a pulmonilor, care aprovizionează sacii aerieni abdominali cu aer. Alte bronhii secundare, care se ramifică deasupra suprafețelor mai joase ale pulmonilor aprovizionează sacii aerieni anterior toracici. De asemenea, de la bronhii primari se mai ramifică 7-10 perechi de bronhii dorsali, care se ramifică de-a lungul suprafeței dorsale a pulmonilor, și bronhii ventrali, care se ramifică de-a lungul suprafeței ventrale a pulmonilor. În final, este o rețea de bronhii terțiare, care leagă bronhiile ventrale cu cele dorsale. De la bronhiile terțiare pornesc capilarele aeriene, care sunt responsabile de schimbul de gaze dintre sistemul de ventilație și sânge.

Ventilația[modificare | modificare sursă]

Vezi: Ventilația la păsări.

Decurgerea procesului de respirație[modificare | modificare sursă]

Sistemul digestiv[modificare | modificare sursă]

Vezi: Sistemul digestiv la păsări.

Sistemul excretor[modificare | modificare sursă]

Funcția sistemului excretor este de a elimina toate deșeurile din corp (în special a celor azotoase). El de asemenea regulează cantitatea de apă și ioni în fluidele corpului. Pentru mai multe detalii, vezi: Sistemul excretor la păsări.

Sistemul reproducător[modificare | modificare sursă]

Vezi, Sistemul reproducător la păsări.

Sistemul endocrin[modificare | modificare sursă]

Sistemul endocrin la pasari este responsabil pentru coordonarea raspunsului pasarilor la diferiti stimuli, la stres, reguleaza bioritmurii[necesită citare], reguleaza metabolismul si cresterea pasarii. Sistemul endocrin se aseamana foarte mult cu cel mamiferic[necesită citare]. Vezi: Sistemul endocrin la păsări.

Comportamentul[modificare | modificare sursă]

Dacă ar fi să dăm o definiție vagă a comportamentului, acesta ar cuprinde toate tipurile de răspunsuri la schimbările de mediu, variind de la simplele reflexe necondiționate până la complexele reflexe condiționate. Comportamentul păsărilor studiat de ornitologi tinde spre comportamente și ritualuri complexe, dominate de ultimul tip de reflexe. Aspecte ale comportamentului păsărilor, ca curtarea, reproducerea, grija de pui, construirea cuibului, ș.a., vor fi studiate aici : Comportamentul păsărilor.

Bioritmuri[modificare | modificare sursă]

Comunicarea[modificare | modificare sursă]

Pentru a afla mai mult despre comunicarea dintre păsări, apăsați aici: Comunicarea dintre păsări.

Migrarea[modificare | modificare sursă]

Migrarea reprezintă deplasarea unidirecțională în masă a unor specii de păsări dintr-o regiune mai rece în una mai caldă în perioada sezonului rece, și întoarcerea înapoi la începutul sezonului cald. Astfel, păsările se duc în zonele calde pentru a căpăta hrana, absentă în sezonul rece în condiții normale, însă se întorc în zonele de unde au venit la începutul sezonului cald, în vederea reproducerii. În timpul migrațiunii, se produc schimbări majore în cadrul sistemului endocrin, ce provoacă acest fenomen. În urma acestor schimbări, păsările nu mai reacționează normal la stimulii externi. Această schimbare hormonală în cadrul corpului păsării este provocată probabil de variațiile temperaturii. Anual circa 4500 de specii de păsări migrează, într-o formă sau alta. Pentru mai multe detalii, vezi Migrarea păsărilor.

Locomoția[modificare | modificare sursă]

Păsările sunt foarte mobile, iar mișcările lor sunt foarte variate: ele zboară, înoată, se cațără pe substraturi verticale, aleargă, execută salturi și merg pe un substrat orizontal.

Fiziologia și parametrii fiziologici[modificare | modificare sursă]

Vezi: Parametrii fiziologici la păsări.

Boli aviare[modificare | modificare sursă]

Habitatul[modificare | modificare sursă]

Științe legate de păsări[modificare | modificare sursă]

Clasificarea reprezentanților clasei Aves[modificare | modificare sursă]

Neornithes

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  1. "The lung air sac system of birds", Duncker H.R., 1987;
  2. "The avian respiratory system:A unique model for studies of respiratory toxicosis", R.E.Brown, J.D.Brain, 1998.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Dimitrie Radu. Lumea neștiuta a pasărilor din Delta Dunării. Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1988
  • Dimitrie Radu. Păsările lumii. Ed. Albatros, București, 1977
  • Dimitrie Radu. Păsările din Delta Dunării. Ed. Academiei R.S.R., București, 1979.
  • Dimitrie Radu. Păsările din Carpați. Editura Academiei RSR 1967
  • Dimitrie Radu. Mic atlas ornitologic. Ed. Albatros. București, 1983
  • Dimitrie Radu. Păsările din peisajele României. Ed. Sport-Turism, București, 1984
  • Enciclopedie ilustrata. Păsările lumii. Editura Aquila. 2009
  • Lumea animalelor după Brehm. Prelucrată după ediția a II a a lucrării Viața animalelor de către Rietschel, Hauke, Lotz, Merkel, Modes, Ed. Științifică, București, 1964
  • Dan Munteau, Peter Weber, Aurel Papadopol. Atlasul păsărilor clocitoare din România. Ediția a II a, Cluj-Napoca, 2002, publicație S.O.R.
  • Victor Ciochia. Dicționar de ornitologie. Ed. Pelecanus, Brașov, 2002
  • Victor Ciochia. Mic tratat de ornitologie. Ed. Pelecanus, Brașov, 2007
  • Victor Ciochia. Dinamica și migrația păsărilor. Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1984.
  • V. Ciochia, V. Cotleanu, Victorina Ciochia. Păsări, cuiburi, ouă și puii din România. Ed. Pelecanus, Brașov, 2009.
  • Animale. Ghid vizual complet al lumii sălbatice. Editura Aquila. 2007
  • Bruun, B., Delin, H., Svensson, L., Munteanu, D. Hamlyn Guide: Păsările din România și Europa, determinator ilustrat, Octopus Publishing Group Ltd, Londra. 1999
  • Victor Ciochia. Păsările Dunării de la izvoare până la vărsare. Ed. Pelecanus. Brașov. 2001.
  • George D. Vasiliu și L. Rodewald. Pasarile din România (determinator). Institutul National Zootehnic. 1940
  • Vasile Ionescu. Vertebratele din România. Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1968
  • M. Talpeanu. Maria Paspaleva. Aripi deasupra Deltei. Editura Științifică. 1973
  • Robert Ritter Von Dombrowski. Păsările României (Ornis Romanae). Volumul I. Traducere din limba germană, prelucrare și completare de profesor Dionisie Linția. București. Fundația regală pentru literatură și artă. 1946.
  • Linția, D. Păsările din România, vol I. Editura Academiei Republicii Populare Române, București. 1954
  • Linția, D. Păsările din România, Vol II. Editura Academiei Republicii Populare Române, București. 1954
  • Linția, D. Păsările din România, Vol III. Editura Academiei Republicii Populare Române, București. 1955
  • Dombrowski, R. Ornis Romaniae. Die Vogelwelt Rumanien’s – Systamatisch und Biologisch-Geographisc Beschrieben. 1912
  • Dombrowski R. R., Păsările României, Ornis Romaniae, Edit. Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, Imprimeria Națională, București. 1946.
  • Fauna Republicii Socialiste România. Aves. Volumul XV. Fascicula 1. Editura Academiei Republicii Socialiste România. București. 1955

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Wikispecies
Wikispecies conține informații legate de Pasăre
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Pasăre

Imagini