Rapid Bucureşti

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Acest articol sau această secţiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteţi ajuta găsind susţinere bibliografică pentru conţinutul paginii.

FC Rapid Bucureşti
Nume complet	F.C. Rapid S.A. Bucureşti
Poreclă	Giuleşteni
Fondat	25 iunie 1923
Stadion	Valentin Stănescu, Bucureşti
Capacitate	19.100
Preşedinte	Constantin Toma
Antrenor	José Peseiro
Ligă	Liga 1
2007/08	Locul 3
Acasă 　 Deplasare

Fotbal Club Rapid Bucureşti este un club de fotbal din Bucureşti, România, fondat în 1923 de către un grup de muncitori de la Atelierele Griviţa sub numele Asociaţia culturală şi sportivă C.F.R.. Rapid a câştigat de 4 ori titlul (de 3 ori Campionatul României - 1967, 1999 şi 2003 şi în 1942 un Campionat de război) şi de 13 ori Cupa României.

Cuprins 1 Istorie 1.1 Primii paşi 1.2 1945 - 1970 1.3 1970 - 1990 1.4 1990 - prezent 2 Stadionul Giuleşti 3 Imnul Rapidului 4 Suporteri 5 Legendele Giuleştiului 6 Palmares 7 Lotul de jucători 2008/2009 7.1 Echipa tehnică 8 Note 9 Suporteri faimoşi 10 Fotogalerie 11 Legături externe

[modifică] Istorie

[modifică] Primii paşi

Istoria clubului începe din ziua de 25 iunie 1923, când, într-o sală a şcolii primare din cartierul Griviţa, lucrătorii de la Atelierele Griviţa şi jucătorii unei echipe (Excelsior) care deja activa în cartier au pus bazele "Asociaţiei Culturale şi Sportive CFR". Preşedinte de club a fost ales Teofil Copaci, maistru la Atelierele Griviţa, iar căpitan de echipă, Grigore Grigoriu, strungar, dar jucător cu experienţă, care mai activase şi la Venus. Cu echipamente confecţionate din pânză vişinie în casa lui Grigoriu şi cu bocancii recondiţionaţi de la Ateliere, noua echipă CFR susţinea jocurile şi antrenamentele pe terenul CAB.

În perioada interbelică Rapid a fost printre echipele de top ale României câştigând de şase ori consecutiv cupa, dar şi campionatul de război (nerecunoscut oficial de Federaţia Română de Fotbal) în anul 1942, competiţie cunoscută ca fiind "Cupa Basarabiei".

[modifică] 1945 - 1970

În 1940 Rapid a fost prima echipă de fotbal din România care a reuşit calificarea în finala unei cupe europene, Cupa Europei Centrale, nedisputată din cauza celui de-al doilea Război Mondial, dar ediṭie incompleta prin retragerea Austriei ca urmare a Anschlussului, a Cehoslovaciei şi a Italiei datoritǎ angajǎrii în rǎzboi. Rapid reuşeşte să cucerească titlul de campioană în anul 1967.

Imnul Rapidului

Suntem peste tot acasă Porţile ni se deschid Nu-i echipă mai frumoasă Şi iubită ca Rapid Refren Rapid-Rapid Luptă dacă ne iubeşti Rapid-Rapid Haide-hai Rapid Giuleşti! Nu vă daţi batuţi o clipă Învăţaţi acest refren Imnul nostru de echipă Glasul roţilor de tren Refren Inima ce-n piept ne bate La nevoie e un tun Pentr-o singură dreptate Să învingă cel mai bun Refren Autori: Adrian Păunescu şi Victor Socaciu

[modifică] 1970 - 1990

Anii aceştia sunt cei mai negri pentru fotbalul feroviar. În această perioadă Rapid a retrogradat de patru ori în Divizia B. Cu toate acestea, echipa a câştigat de două ori Cupa României, în 1972 şi 1975.

[modifică] 1990 - prezent

Rapid reuşeşte cele mai importante performanţe ale sale pe plan intern şi internaţional. Din 1993, echipa a fost preluată de George Copos. În 1999 şi 2003 a câştigat campionatul, iar în 1998, 2002, 2006 şi 2007 Cupa României. În 2006, Rapid s-a calificat în Cupa UEFA din postura de câştigătoare a Cupei României, şi a reuşit totodată calificarea în premieră în grupele acestei competiţii, la al doilea sezon de când UEFA a introdus acest format pentru a doua competiţie intercluburi ca importanţă din Europa. Alb-vişiniii au trecut de grupe, iar în şaisprezecimi au întâlnit echipa germană Hertha Berlin, pe care au eliminat-o după 1-0 la Berlin, pe Olympiastadion şi 2-0 pe „Giuleşti”, astfel rapidiştii ajungând în optimi. În această fază, rapidiştii au dat de o altă echipă din Germania, una din marile favorite la câştigarea Cupei UEFA în acel sezon, Hamburger SV (sau SV Hamburg), de care au trecut după 2-0 pe „Giuleşti” şi 1-3 pe AOL Arena (rapidiştii s-au calificat datorită golului din deplasare), iar în sferturi au întâlnit Steaua, cealaltă echipă românească aflată la cea mai mare performanţă în Cupa UEFA din istorie. A fost o luptă dramatică, de unde învingători au ieşit steliştii, după 1-1 în „Giuleşti” şi 0-0 pe Lia Manoliu (steliştii s-au calificat datorită golului din deplasare). Această surprinzătoare ascensiune a Rapidului este cea mai mare performanţă europeană a echipei alb-vişinii de după cel de al doilea război mondial.

[modifică] Stadionul Giuleşti

În 1936 începeau lucrările pentru ridicarea stadionului de lângă Grant. 2 ani mai târziu este încheiată construcţia, dând echipei Rapid o copie mai mică a "Potcoavei" din Londra a echipei Arsenal. Oficial, stadionul a fost inaugurat pe 10 iunie 1939, cu ocazia împlinirii a 70 de ani de la punerea în circulaţie a primului tren în România în prezenţa Regelui Carol al II-lea şi a Marelui Voievod Mihai de Alba iulia. În acel moment, Rapidul dispunea de una din cele mai mari şi moderne arene din ţară, neavând totuşi capacitatea ANEF-ului sau gazon de iarbă şi instalaţie de nocturnă ca Venus.

Prin construcţia după revoluţie a celei de-a doua peluze, "Potcoava" a fost închisă, iar capacitatea stadionului s-a ridicat la 19.100 de locuri. Modernizările au continuat în 2003, an în care gazonul a fost schimbat complet. În prezent tribuna I şi peluza veche se află în renovare.

[modifică] Imnul Rapidului

În 1980 după un meci amical de fotbal jucat între jurnaliştii de la Flacăra şi Rapid pe Stadionul Giuleşti, Adrian Păunescu şi Victor Socaciu au compus un imn pentru echipa giuleşteană. A fost interpretat după câteva zile la staţiile de amplificare ale stadionului la începutul următorului meci oficial.

[modifică] Suporteri

Rapid este singurul club din România cu club aristocratic. Are cea mai veche galerie din ţară şi numeroşi suporteri la nivel naţional. Dintre cântecele galeriei rapidiste^{[necesită citare]}, amintim:

Cântecele galeriei rapidiste

Varianta 1	Varianta 2
C-aşa sunt eu rapidist, c-aşa sunt eu RAPIDist Niciodată nu sunt trist, niciodată nu sunt trist Şi la bine şi la rău, şi la bine la şi la rău RAPID este clubul meu, RAPID este clubul meu. Cu echipa noastră dragă, cu echipa noastră dragă Colindăm ţara întreagă, colindăm ţara întreagă Ca să vadă lumea toată, ca să vadă lumea toată Dragoste adevărată, dragoste adevărată. Ca să vadă toţi steliştii, ca să vadă toţi steliştii Cât de-ai dracu-s RAPIDiştii, cât de-ai dracu-s RAPIDiştii Ca să vadă toţi oltenii, pei ca să vadă toţi oltenii Cât de tari sunt giuleştenii, cât de tari sunt giuleştenii.	S-a strâns astăzi în tribună Galeria cea mai bună Din întregul Bucureşti Pentru noi e sărbătoare Azi joacă-o echipă mare E Rapidul din Giuleşti Rapidul nostru, chiar dacă-i de toţi furat Are sufletul curat Rapidul nostru, îl iubim şi îl stimăm Spre victorie-l purtăm REFREN: lo, lo, lo, looo, lo...lo, lo, lo , lo, lo, lolo... Şi şuturi şi pase Şi goluri noi vrem Din cupă victorie astăzi să bem	Haide, haide, haide Rapid Joacă ca Real Madrid Tribuna iar cântă Eaaaoooooo Pentru Rapid cântă Eaaooooooo Fiindcă Rapid este Eaaooooooo Echipa pe care-o iubim Şi şuturi şi pase Şi goluri noi vrem Din cupă victorie astăzi să bem Haide haide, haide Rapid Joacă ca Real Madrid

[modifică] Legendele Giuleştiului

Notă: Anul debutului la Rapid e scris în paranteză

• 1930: Ştefan Wetzer II (1931), Nicolae Roşculeţ (1932), Attila (1932), Francisc Theimler (1932), Vintilă Cossini (1932), Ştefan Barbu II (1933), Alexandru Cuedan (1933), Gheorghe Răşinaru (1935), Petrică Rădulescu (1936), Ion Costea (1936), Ladislau Raffinsky (1936), Iosif Lengheriu (1936), Ştefan Auer (1936), Ionică Bogdan (1936), Iuliu Baratky (1937), Dănuţ Gavrilescu (1938), Wilim Sipoş (1939).
• 1940: Robert Sadowski (1940), Remus Ghiuriţan (1941), Ştefan Asbiceanu (1942), Ştefan Filote (1942), Ion Lungu (1944), Ion Mihăilescu (1945), Valentin Stănescu (1946), Alexandru Apolzan (1946), Bazil Marian (1946).
• 1950: Take Macri (1950), Ion Langa (1955), Vasile Copil (1956), Ilie Greavu (1957), Nicolae Georgescu (1957), Augustin Todor (1958).
• 1960: Titus Ozon (1959), Ion Ionescu (1960), Ion Motroc (1960), Viorel Kraus (1961), Teofil Codreanu (1961), Constantin Dinu (1961), Constantin Năsturescu (1962), Dan Coe (1962), Nicolae Lupescu (1963), Emil Dumitriu II (1963), Constantin Jamaischi (1963), Necula Răducanu (1965), Alexandru Neagu (1965), Ion Dumitru (1967), Ion Pop (1967), Iordan Anghelescu (1968).
• 1970: Marin Stelian (1969), Alexandru Boc (1971), Nicolae Manea (1972), Florin Marin (1972), Marian Ioniţă (1973), Ion Manu (1976), Bratu Pârvu (1976), Florin Cojocaru (1977).
• 1980: Ion Ion (1979), Ştefan Popa (fotbalist) (1980), Marian Rada (1983), Leontin Toader (1984), Gheorghe Cârstea (1984), Ioan Bacoş (1984), Ion Goanţă (1984), Fănel Ţâră (1984).Iosif Damaschin II(1985)
• 1990: Adrian Matei (1987), Florin Constantinovici (1989), Nicolae Stanciu (1989), Romulus Bealcu (1991), Ştefan Nanu (1996), Marius Şumudică (1996), Bogdan Lobonţ (1997), Mircea Rednic (1997), Adrian Iencsi (1997), Dănuţ Lupu (1997), Constantin Schumacher (1998), Ioan Ovidiu Sabău (1998), Ioan Viorel Ganea (1999), Constantin Barbu (1999).
• 2000: Daniel Pancu (1996), Constantin Schumacher (2001), Daniel Niculae (2001), Răzvan Raţ (2002), Manuel Godfroid (2002), Noureddine Ziyati (2003)

[modifică] Palmares

• Cupa Balcanică: de două ori
  • 1964-1965, 1965-1966
• Divizia A: de patru ori
  • 1966-1967, 1998-1999, 2002-2003
  • Cupa Basarabiei (campionatul de război) în 1941-1942
• Locul 2 în Divizia A: de 14 ori
  • 1936-1937, 1937-1938, 1939-1940, 1940-1941, 1948-1949, 1949-1950, 1963-1964, 1964-1965, 1965-1966, 1969-1970, 1970-1971, 1997-1998 , 1977-2000 şi 2005-2006
• Cupa României: de 13 ori
  • 1934-1935, 1936-1937, 1937-1938, 1938-1939, 1939-1940, 1940-1941, 1941-1942, 1971-1972, 1974-1975, 1997-1998, 2001-2002, 2005-2006 şi 2006-2007
• Supercupa României: de patru ori
  • 1998-1999, 2001-2002, 2002-2003, 2007-2008
• Cupa Ligii: o dată
  • 1994
• Finalistă în Cupa Europei Centrale: o dată
  • 1939-1940

[modifică] Lotul de jucători 2008/2009

Nr. Poziţie Jucător 1 P   Dănuţ Dumitru Coman 12 P   Urko Pardo 30 P   Andrei Daniel Marinescu 99 P   Elinton Sanchotene Andrade 5 F   Ionuţ Cristian Stancu 14 F   Dănuţ Perjă 29 F   Doru Bratu 28 F   Catalin Paun 23 F   Marius Constantin 24 F   Vasile Maftei 4 F   João Paulo Andrade 56 F   Ricardo Fernandes 25 F   Ştefan Mardare 91 F   Vladimir Božović

Nr. Poziţie Jucător 7 M   Carlos César dos Santos "Cesinha" 8 M   Ştefan Costel Grigorie 10 M   Emil Cosmin Dică 15 M   Costin Lazăr 16 M   Nicolae Ovidiu Herea 10 M   Júlio César 47 M   Juliano Spadacio 18 M   Nicolae Grigore 30 A   Joao Paolo 31 A   Lucian Raduta 32 A   Alexandru Dobroiu 11 A   Pierre Boya 87 A   Claudio Mejolaro "Pitbull" A   Radomir Đalović

[modifică] Echipa tehnică

• Antrenor principal:  Jose Peseiro
• Antrenori secunzi:   Pedro Miguel Faria Caixinha
• Doctor:  Marian Dumitru
• Maseuri:  Gheorghe Păun,  Roger Popovici
• Magazioner:  Cornel Mateiaşi

[modifică] Note

[modifică] Suporteri faimoşi

• Mircea Geoană
• Fănuş Neagu
• Nicolae Văcăroiu
• Florian Pittiş
• Victor Socaciu
• Dan Puican
• Mitică Popescu
• Colea Răutu
• Dan Grigore
• Horia Brenciu
• Nicu Constantin
• Adrian Păunescu
• Ioan Chirilă
• Adrian Despot

[modifică] Fotogalerie

Logo vechi	Logo vechi	Logo vechi	Logo vechi
Logo vechi

[modifică] Legături externe

• Situl oficial
• Imnul clubului versuri: Adrian Păunescu, muzică: Victor Socaciu
• Forza Rapid
• Rapid Fans
• Ştiri despre Rapid

Liga I 2008-09
FC Argeş Piteşti | FC Braşov | CFR Cluj-Napoca | Dinamo Bucureşti | Farul Constanţa | Gaz Metan Mediaş Gloria Bistriţa | Gloria Buzău | CS Otopeni | Oţelul Galaţi | Pandurii Târgu-Jiu | Politehnica Iaşi Rapid Bucureşti | Steaua Bucureşti | FC Timişoara | Unirea Urziceni | Universitatea Craiova | FC Vaslui