Ripensia Timișoara

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Ripensia Timișoara
Ripensia.png
Informații generale
Nume complet Fotbal Club Ripensia Timișoara
Poreclă Ripi
Data fondării 21 octombrie 1928[1]
2012 (reînființare)
Culori          
Stadion Stadionul Dan Păltinișanu
(32.972 locuri)
Campionat Liga a IV-a Timiș
Președinte România Radu Ienovan
Antrenor România Radu Suciu
Site web www.ripensiatimisoara.ro
Palmares
Național Campionatul României (4)
Internațional Cupa României (2)
Echipament
Acasă


Fotbal Club Ripensia Timișoara[1] este un club de fotbal din Timișoara, România, care evoluează în Liga a IV-a.

Ripensia este primul club de fotbal cu statut profesionist din România. Echipa a fost înființată în noiembrie 1928 și a dispărut în 1948. Ripensia Timișoara a fost înființată de Dr. Cornel Lazăr, unul dintre cei mai faimoși promotori ai fotbalului bănățean și care fost președinte al unei alte echipe legendare din România, Chinezul Timișoara. Din cauza statutului de echipă profesionistă, Ripensia nu a putut evolua în campionatul național până în 1932. Prima participare, în sezonul 1932-1933, a adus și primul titlu de campioană. Au urmat alte trei, la finalul sezoanelor 1934-1935, 1935-1936 și 1937-1938. Ripensia a mai câștigat și două Cupe ale României în anii 1934 și 1936.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Ripensia interbelică (1928-1948)[modificare | modificare sursă]

De-a lungul timpului, ”Ripi”,cum o alintau suporterii, a adus în vitrina clubului 2 Cupe ale României (în 1934 și 1936) și 4 titluri naționale( în anii 1933,1935,1936 și 1938).În edițiile 1933-1934, 1938-1939 a fost vice-campioană națională și finalistă a cupei în 1937 și 1938.Ascensiunea Ripensiei a fost posibilă datorită lotului de jucători care cuprindea pe cunoscuții Czinczev, Dobay, Schwartz și Lakatos.

Echipa Ripensia

După al doilea război mondial, Ripensia a evoluat un sezon în Divizia B și unul în C, iar după 1948, nemaiavând suportul nimănui, clubul a dispărut, apărând Electrica Timișoara. Numele noii echipe a fost dat după denumirea stadionului pe care a evoluat formația creată de dr. Cornel Lazăr. Astăzi, pe acel stadion evoluează echipa UM Timișoara, care a jucat în sezonul 2001-2002 în Liga I.

Prima echipă a Ripensiei Timișoara îi avea în componență pe regretații Zombory (D. Pavlovici) - Burger, Hoksary (Chiroiu II) - Deheleanu, Kotormany, Lakatos II - Bindea, Beke, Ciolac, Al. Schwartz, Dobay.

Chiar în primul sezon desfășurat în sistem divizionar, Ripensia Timișoara cucerește titlul de campioană a țării (5-3 împotriva ocupantei locului I a seriei a doua, Universitatea Cluj). În sezonul 1933-1934 Ripensia ajunge în finală dar este învinsă de Venus (scor general 8-5 pentru bucureșteni). Timișorenii vor triumfa însă în Cupa României, competiție aflată atunci la prima ediție, dispunând în finală de clujenii de la Universitatea, scor 5-0.

Din anul 1934, divizia A s-a organizat într-o singură serie. În ediția 1934-1935 “Ripi” a cucerit titlul de campioană dar a fost învinsă în finala Cupei României de C.F.R. București (viitorul Rapid) cu scorul de 6-5. În sezonul care a urmat Ripensia a realizat event-ul cupă-campionat (5-1 cu Unirea Tricolor București, în finala Cupei), devenind astfel prima echipă românească ce a realizat această performanță. În campionatul 1936-1937 echipa bănățeană a fost înfrântă pe ambele fronturi, obținând locul III în campionat și pierzând cu 1-5 în finala de Cupă contra feroviarilor bucureșteni de la Rapid.

1932, iunie 5: Unirea Tricolor-Ripensia 1-3

În 1938 Ripensia va evolua în Cupa Europei Centrale eliminând marele Milan după un 3-0 în tur,dar cedând ulterior în fața lui Ferencváros Budapesta.Alte rezultate obținute pe plan european: 2-0 cu Ujpest în 1931, 4-2 cu Gradzanski în 1932, 2-1 cu Ferencváros Budapesta în 1933, 4-2 cu Admira Viena în 1935, 3-0 cu Ferencváros Budapesta în 1936, 2-1 cu Leicester în 1937.

Ultima performanță notabilă a celor de la Ripensia Timișoara a reprezentat-o cucerirea titlului de campioni la finele ediției 1937-1938. Cea din urmă apariție a Ripensiei în divizia A a fost cea din sezonul 1940-1941, ultimul înainte de război. După reluarea campionatului, echipa a activat doar în diviziile inferioare.

“Ripi” a propulsat în zbuciumata-i soartă 2 golgheteri ai României.Ștefan Dobay a fost de 4 ori golgheter al primei ligi(de 3 ori consecutiv în sezoanele 1932-1933-16 goluri,1933-1934-25 de goluri,1934-1935-24 de goluri iar în sezonul 1936-1937-21 de reușite a împărțit titlul de golgheter cu Traian Iordache de la Unirea Tricolor București). Al doilea golgheter pe care “Ripi” l-a dat țării s-a numit Adalbert Marksteiner cu 21 de goluri în sezonul 1938-1939.

Ripensia a disputat 184 de partide din care 111 victorii, 28 de egaluri și 45 de înfrângeri înscriind 515 goluri și primind 277, toate acestea ajutând-o să acumuleze o zestre de 250 de puncte.

Ștefan Kovacs, reputatul antrenor spune despre echipă: “pe planul jocului, Ripensia a însemnat un stil aparte, dominat de ideea ofensivei și a luptei pentru victorie, dar și o școală de fotbal evidențiind virtute, spirit de combativitate, o tehnică rafinată, dăruire și elan”.

Echipa Ripensia

Dobay avea faima de a fi autorul unor șuturi imparabile. Se știe că odată a reușit chiar să rupă plasa, în 1935, la un meci împotriva echipei Juventus București. Meciul a avut loc în capitală, pe stadionul Venus. Întâmplarea este povestită de căpitanul echipei adverse din acel meci, Cibi Braun: “Iată ce s-a întâmplat pe teren: în minutul 8, Ghiță Ciolac l-a deschis splendid pe Dobay, iar “Calul” a pornit-o în galop! Apoi, după ce a scăpat de Nicky Petrescu, de la vreo 10 metri și-a expediat ghiuleaua spre poarta lui Enderffi. Ei bine, dragii mei, șutul acela n-a fost șut, ci un adevărat trăsnet! Mingea a spart plasa porții și a ieșit afară. Eu mă aflam la 5-6 metri distanță de Dobay și pot să vă spun cu mâna pe inimă că toată viața mea n-am mai întâlnit o lovitură atât de puternică. Balonul a trecut ca ghiuleaua din tun și pe oricine ar fi întâlnit în cale cred că l-ar fi doborât la pământ! Când balonul a trecut prin plasă, a urmat un moment de tăcere mormântală în tribune. Nimănui nu-i venea să-și creadă ochilor. Primul care s-a smuls din uluială a fost arbitrul Tică Iliescu, câre se afla în apropierea porții; văzuse cum balonul pătrunsese în spațiul ei și ce ravagii făcuse, așa că n-a mai stat pe gânduri și a fluierat golul. Tribunele au început să aplaude cu frenezie.”

Se pare că numele a fost inspirat de provincie a Imperiului Roman's "Dacia Ripensis", organizat în această regiune din România, astăzi numit Banat. Jucătorii au fost cele mai bune și a venit de la "Chinezul", "cât", "Poli".

După al doilea război mondial, din cauza unor probleme financiare, organizarea comunistă în domeniul sportiv "și acțiunile" ascunse ", Ripensia a jucat în Divizia B și Divizia C, și, după 1948, fără nici un sprijin, a dispărut, fuzionează cu" Electrica Timișoara ".

Reafilierea[modificare | modificare sursă]

La data de 12 iulie 2012, Asociația Sportivă “Fotbal Club Ripensia Timișoara” redobândește personalitate juridică prin Hotărârea definitivă și irevocabilă a Judecătoriei Timișoara. Ripensia Timișoara a revenit pe scena fotbalistică în liga a VI-a, clubul fiind refondat după modelul socios, cu membri asociați.[2][1] La 24 septembrie 2013, "Ripi" a eliminat Universitatea Cluj, echipă din Liga I, scor 2-1, într-un meci din șaisprezecimile Cupei României, devenind prima echipă din Liga a V-a care reușește calificarea în optimi.

Palmares[modificare | modificare sursă]

Primul-ministru Vaida Voivod, împreuna cu soția, înmâneaza prima „Cupă a Romaniei” lui Ghiță Ciolac, căpitanul echipei Ripensia Timișoara

Jucători[modificare | modificare sursă]

Lotul sezonului 2013-2014[modificare | modificare sursă]

Nr. Poziție Jucător
1 România P        Ionuț Iacob
2 România F        Adrian Hoța
3 România F        Flavius Petrișor
4 România M        Ion Păscăleanu
5 România F        Călin Uzun (captain)
6 România F        Cătălin Rumeagă
7 România M        Adrian Popa
8 România M        Nicolae Costândă
9 România A        Marius Nichitean
10 România M        Miroslav Nicolin
11 România M        Daniel Năvală
12 România P        Alexandru Filip
13 România F        Claudiu Gaitin
Nr. Poziție Jucător
14 România M        Adrian Mogoș
15 România F        Andrei Cărpinișan
16 România F        Andrei Mureșan
17 România A        Daniel Ungur
18 România M        Cătălin Dudău
21 România A        Adrian Boghian
22 România M        Cristian Radu
23 România F        Narcis Mihai
25 România A        Dragoslav Chevereșan
27 România A        Teodor Olar
28 România M        Cătălin Bagiu
29 România M        Cosmin Boangheș
30 România A        Bogdan Uță

Jucători importanți[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]