Jean Constantin
| Jean Constantin | |
| 220px |
|
| Nume la naștere | Constantin Cornel Jean |
| Naștere | 21 august 1927 Techirghiol |
| Deces | 26 mai 2010 (82 ani) Constanța |
| Locul de veci | Cimitirul Central Constanța |
| Ocupație | actor |
| Ani activi | 1957 – 2010 |
| Soț(ie) | Elena Jean |
| Părinți | Caliopi Stavreg Zaharia, Dumitru Jean |
| Premiile Gopo | |
|---|---|
| 2008 – Gopo pentru întreaga operă | |
Jean Constantin, pe numele său real Constantin Cornel Jean[1] (n. 21 august 1927, Techirghiol - d. 26 mai 2010, Constanța), a fost unul din cei mai mari actori români, interpret de roluri comice. Printre personajele reprezentate de Constantin se numără cele din seria B.D. (Brigada Diverse), filmele de acțiune și de comedie ale regizorului Sergiu Nicolaescu și serialul de televiziune Toate pânzele sus (1976).
Cuprins |
Primii ani - Debut [modificare]
Jean Constantin s-a născut în anul 1927,[1] într-o familie multietnică, mama sa fiind de etnie grecească: "Mama mea era grecoaică venită cu părinții de la Salonic prin aproximativ 1880 și se numea Caliopi Stavreg Zaharia" - Jean Constantin, iar tatăl său de etnie română: "Tatăl meu era român, Dumitru Jean, și era conductor arhitect." - Jean Constantin.[2] Multă vreme s-a crezut că era născut în 1928; actorul însuși a menținut această confuzie, necontrazicându-i pe cei care l-au „întinerit” cu un an.[1] Numele său de familie era Jean și nu Constantin.[3] Deși s-a vehiculat mult timp ideea că ar fi rom de origine, actorul nu a confirmat niciodată aceste zvonuri și a făcut haz de ele: "Eu mi-am jucat foarte bine rolurile de rom și am convins etnia și nu numai, că sunt de al lor." - Jean Constantin. Reprezentanții comunității rome din Constanța au declarat că Jean Constantin nu era membru al acestei etnii și că acesta era cunoscut în oraș ca grec.[2] Totuși, datorită tenului său mediteranean, a fost ales să joace roluri de țigan în mai multe filme.[4]
A lucrat ca normator într-o fabrică din Constanța, unde a pus bazele unei brigăzi artistice. A debutat ca artist la Casa de Cultură din localitate. La sfârșitul anului 1957, a fost primit în nou-înființata secție de estradă din cadrul Teatrului de Stat „Fantasio”. Actorul a rămas angajat al acestui teatru până la pensionare.
Activitate [modificare]
A jucat în filme de la începutul anilor 1960. La sfârșitul deceniului este distribuit în producțiile de succes Prea mic pentru un război atât de mare (1969, r. Radu Gabrea) și Canarul și viscolul (1969, r. Manole Marcus), ambele având ca subiect pierderea pricinuită de apărarea cauzei politice (prin război sau ilegalism). Totuși, nu aceste roluri îl impun, ci partiturile comice jucate începând din 1970 pentru seria B.D. (Brigada Diverse), în compania actorilor Toma Caragiu, Puiu Călinescu, Iurie Darie, Sebastian Papaiani și Dem Rădulescu. În 1973 colaborează pentru prima oară cu regizorul Sergiu Nicolaescu în filmul Nemuritorii. Serialul Toate pânzele sus (1976), în regia lui Mircea Mureșan, îi aduce un alt rol cu mare priză la public – turcul Ismail. Revanșa (1978) de Sergiu Nicolaescu este primul film în care Constantin interpretează rolul Limbă. Un an mai târziu joacă în comedia Nea Mărin miliardar, de asemenea în regia lui Nicolaescu.
În anii 1980 și 1990 este prezent într-un număr mai mic de producții, în mare parte comedii. Continuă să fie distribuit de Sergiu Nicolaescu în filmele sale. După o pauză de șapte ani, a revenit pe platourile de filmare cu rolul nea Florică din lung-metrajul de debut al lui Cătălin Mitulescu, Cum mi-am petrecut sfârșitul lumii (2006). Ultimele sale filme, Supraviețuitorul (2008) și Poker (2010), au fost regizate de vechiul său colaborator Nicolaescu. A apărut și în serialul Regina, difuzat de postul Acasă TV.
Ultimii ani și decesul [modificare]
În 2009 și 2010, actorul a fost internat în mai multe rânduri din cauza problemelor cardiace. A murit miercuri, 26 mai 2010, în apartamentul său din Constanța. Vestea morții a fost făcută publică de către actorul Alexandru Arșinel. Jean Constantin a fost înmormântat în Cimitirul Central din Constanța în ziua de 28 mai.
Filmografie [modificare]
- Procesul alb (1965)
- Haiducii (1966) - Parpanghel
- Maiorul și moartea (1967)
- Zile de vară (1968) – Aurel
- Răzbunarea haiducilor (1968) – Parpanghel
- Prea mic pentru un război atât de mare (1969)
- Canarul și viscolul (1969)
- Brigada Diverse intră în acțiune (1970) – Patraulea
- Haiducii lui Șaptecai (1971) - Parpanghel
- Zestrea domniței Ralu (1971) - Parpanghel
- Săptămîna nebunilor (1971) - Parpanghel
- Brigada Diverse în alertă! (1971) – Patraulea
- B.D. la munte și la mare (1971) – Patraulea
- Adio, dragă Nela! (1972)
- Revolta haiducilor (1972, serial de televiziune) – Parpanghel
- Explozia (1973) – Tilică
- Ultimul cartuș (1973) - Floacă
- Un comisar acuză (1974)
- Frații Jderi (1974)
- Stejar – extremă urgență (1974)
- Nemuritorii (1974)
- Mastodontul (1975)
- Evadarea (1975)
- Nu filmăm să ne-amuzăm (1975)
- Zile fierbinți (1975)
- Gloria nu cântă (1976)
- Cuibul salamandrelor (1976) -– Jean
- Roșcovanul (1976)
- Toate pînzele sus (serial TV, 1977) - Ismail (ep. 1-12)
- Împușcături sub clar de lună (1977)
- Totul pentru fotbal (1978) - Max, animatorul galeriei echipei de fotbal
- Eu, tu, și... Ovidiu (1978) – Misică
- Acțiunea „Autobuzul” (1978)
- Revanșa (1978) – Limbă
- Expresul de Buftea (1978) – controlorul de tren
- Brațele Afroditei (1978)
- Melodii, melodii (1978) – impresarul Grecu
- Expresul de Buftea (1979)
- Nea Mărin miliardar (1979) – șeful primei bande
- Al treilea salt mortal (1980)
- Pruncul, petrolul și ardelenii (1981)
- Capcana mercenarilor (1981)
- Iancu Jianu, haiducul (1981)
- Un echipaj pentru Singapore (1981)
- Duelul (1981) – Limbă
- Am o idee (1981)
- Misterele Bucureștilor (1983)
- Secretul lui Bachus (1984) - oenologul Trandafir Bulbuc
- Sosesc păsările călătoare (1984)
- Masca de argint (1985)
- Colierul de turcoaze (1986)
- Coana Chirița (1986)
- Chirița la Iași (1987)
- Secretul lui Nemesis (1987) - James Giovanni Cocoloș
- În fiecare zi mi-e dor de tine (1988)
- Miss Litoral (1991) – nea Mielu, căpitan de cursă lungă
- Atac în bibliotecă (1992)
- A doua cădere a Constantinopolului (1993) – Ismail
- Paradisul în direct (1995)
- Punctul zero (1996)
- Sexy harem Ada-Kaleh (1999) – Ismail
- Cum mi-am petrecut sfârșitul lumii (2006) – nea Florică
- Păcală se întoarce (2006) – țiganul
- Roming (2007) – Somali
- Supraviețuitorul (2008) – Limbă
- Poker (2010)
Premii și distincții [modificare]
Președintele României Ion Iliescu i-a conferit artistului Jean Constantin la 7 februarie 2004 Ordinul Meritul Cultural în grad de Ofițer, Categoria D - "Arta Spectacolului", „în semn de apreciere a întregii activități și pentru dăruirea și talentul interpretativ pus în slujba artei scenice și a spectacolului”. [5]
• 2006: Diplomă de excelență în filmul Cum mi-am petrecut sfârșitul lumii[6]
Bibliografie [modificare]
- „Jean Constantin a murit”, articol publicat de agenția de știri Mediafax (26 mai 2010)
Note [modificare]
- ^ a b c Schipor, Cătălin. „Jean Constantin, pentru ultima dată la teatru!”, articol publicat în ziarul Libertatea (28 mai 2010)
- ^ a b Ionescu, Sînziana. „Țiganul, parte din personajul Jean Constantin”, articol publicat în ziarul Adevărul (27 mai 2010)
- ^ Dumba, Gabriela. „Jean Constantin, unic și al tuturor, indiferent de «limbă». «Nu-s țigan, domn’ comisar! Sunt grec!»”, articol publicat pe site-ul puterea.ro (27 mai 2010)
- ^ Predescu, Feri. „Ultimele aplauze pentru maestrul Jean Constantin”, articol publicat în ziarul Evenimentul zilei (28 mai 2010)
- ^ Decretul nr. 36 din 7 februarie 2004 privind conferirea Ordinului și Medaliei Meritul Cultural, text publicat în Monitorul Oficial nr. 172 din 27 februarie 2004.
- ^ https://docs.google.com/:www.bibliotecametropolitana.ro/Uploads//4_2012/150308.pdf
Legături externe [modificare]
- Jean Constantin la Internet Movie Database
- Profilul lui Jean Constantin pe site-ul CineMagia
- Profilul lui Jean Constantin pe site-ul PORT.ro
Articole biografice
- Cine a fost Jean Constantin, 26 mai 2010, Adevărul
