Atelierele CFR Grivița
Atelierele CFR Grivița este o companie din România care se ocupă cu repararea de material rulant[1]. A fost creată în anul 1897 pentru reparația locomotivelor cu abur și a vagoanelor de călători[1]. Inițial trebuia să asigure reparații și piese de schimb doar pentru trenurile bucureștene, cu traseu prin Capitală dar in cele din urmă au ajuns o piesă de bază pentru întreaga industrie feroviară din România. Cartierul Grivița din prezent s-a dezvoltat in jurul acestor ateliere. Principalul client al firmei este operatorul feroviar de stat CFR Călători[2].
În septembrie 2008, compania era controlată de omul de afaceri Fathi Taher[3]. În octombrie 2009, pachetul majoritar de acțiuni, de 92,76% din capital, era deținut de Asociația Salariaților Atelierelor CFR Grivița[2]. Titlurile companiei se tranzacționează pe piața Rasdaq, sub simbolul ATRD[4].
Număr de angajați în 2009: 891[5]
Rezultate financiare (milioane euro):
| Anul | 2008[6] | 2007[3] |
|---|---|---|
| Cifra de afaceri | 46,4 | 131,3 (RON) |
| Profit net | 4,5 | - |
Istoric[modificare | modificare sursă]
[[wiki]] | Acest articol sau această secțiune nu este în formatul standard. Ștergeți eticheta la încheierea standardizării. |
 | Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
CFR Grivița va fi un nume asociat pentru totdeauna cu Marea Recesiune, deoarece pe 16 februarie 1933 a izbucnit aici o grevă uriașă, în care au fost implicați Gheorghe Gheorghiu-Dej și Constantin Doncea.[7] Greva a fost înăbușită violent de către guvernul român de atunci. După ce autoritățile au pătruns în Atelierele CFR Grivița, au ridicat trei morți. 34 de oameni au trebuit să fie duși la spitalele CFR Witting, Filantropia, Colentina, Militari si Brâncoveanu. Ulterior dintre aceștia au mai murit 4 muncitori. Alți 20 muncitori cu răni ușoare au fost duși la sediul Corpului Gardienilor Publici, unde au beneficiat de ajutor medical. Dintre militari, au murit doi soldați și un gardian public, împușcat în data de 15 februarie.
În timpul regimului comunist, CFR Grivița a fost redenumită Grivița Roșie, un omagiu adus comuniștilor care au organizat greva din 1933.
În afară de CFR Grivița în zonă își mai are sediul compania GRIRO, care produce utilaje și instalații din domeniul chimic. Aceasta a fost inițial tot o componentă a Atelierelor CFR Grivița. În 1961 Întreprinderea de utilaj Chimic Grivița Roșie devine un producător independent. Numele GRIRO este adoptat în 1990, când compania se divide pe acțiuni. În 2004 se privatizează.
În zonă se mai găsesc Spitalul MedLife, policlinica CFR și Registrul Auto Român.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b Despre noi Arhivat în , la Wayback Machine., grivita.ro, accesat la 4 februarie 2010
- ^ a b Afacerile Atelierele CFR Grivita au scazut in primele noua luni cu 22,4%, 28.10.2009, zf.ro, accesat la 4 februarie 2010
- ^ a b Taher a făcut afaceri cu 90% mai mari la Atelierele CFR Grivita, 04.09.2008, zf.ro, accesat la 4 februarie 2010
- ^ Sezon de reduceri pentru actiunile de la Bursa, 22.11.2007, zf.ro, accesat la 4 februarie 2010
- ^ Statul a pus la adapost de criza baronii vagoanelor cu contracte de peste 700 mil. euro in doi ani, 1 sep 2009, zf.ro, accesat la 22 octombrie 2010
- ^ Atelierele CFR Grivita, afaceri cu 30% mai mari Arhivat în , la Wayback Machine., 08 mai 2009, standard.ro, accesat la 23 octombrie 2010
- ^ Cum a ajuns un celebru activist comunist de la condamnat la muncă silnică pe viață la spion NKVD și ministru. Povestea incredibilă a lui Constantin Doncea, 15 mai 2016, Denis Grigorescu, Adevărul, accesat la 6 noiembrie 2016
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Situl oficial Grivita
- Situl oficial GRIRO
- Modernizare - Vagoane de lux marca Grivița[nefuncțională], 29 iunie 2006, Lucian Florea, Jurnalul Național
| ||||||||||||||||||||