A.S.C. Venus București

Venus București
Informații generale
Nume complet	A.S.C. Venus București
Poreclă	Negrii din Splai
Data fondării	5 iulie 1915
Data desființării	1949
Culori	alb-negru
Stadion	Venus, București (15.000 locuri)
Palmares
Național	Campionatul României (8)
Acasă

Venus București a fost un club de fotbal din România, înființat în 5 iulie 1915 cu sediul în cartierul Grivița-Buzești. Echipa a dominat campionatul României în primele sezoane competiționale, câștigând opt titluri de campioană.

Stadion

Stadionul "Venus", cu o capacitate de 15.000 locuri, a fost inaugurat în anul 1931, avea instalație de nocturnă, terenuri anexe, cabinete medicale și de recuperare (a fost demolat după instaurarea regimului comunist; s-a aflat pe locul unde este azi parcul Știrbei lângă Opera Română).

În anul 1935 Arena Venus a găzduit două premiere pentru fotbalul românesc:

- primul meci în nocturnă

- primul cuplaj (22 septembrie 1935) Unirea tricolor - AMEFA și CFR București - Crișana Oradea

Terenul de pe "Venus" a fost primul teren gazonat din țară. Arena a fost construită din banii personali ai unuia dintre președinții clubului, Alexandru Elădescu, cel care și-a sacrificat o pădure în acest scop (de menționat că arena era construită din lemn, cu stâlpi de susținere din beton armat). Venus București a fost o echipă foarte iubită în epocă. Este celebru șeful galeriei venusiste de atunci George Chibrit.

Performanțe

• Campioană a României: 1920, 1921, 1929, 1932, 1934, 1937, 1939, 1940.
• Finalistă a Cupei României în ediția 1940.
• Semifinalistă a Cupei României în 1937, 1938, 1939, 1941, 1942.

Palmares

1919 - primăvara - Cupa Jean Luca P. Niculescu - locul 1
1919 - toamna - Cupa Harwester - locul 1
1920 - Campioană a României
1921 - Campioană a României
1922 - Locul 2 - Seria București
1923 - Semifinale turneul final
1924 - Sferturi de finală turneul final
1925 - Sferturi de finală turneul final
1926 - Locul 4 - Seria București
1927 - Locul 3 - Seria București
1928 - Locul 3 - Seria București
1929 - Campioană a României
1930 - Locul 2 - Seria București
1931 - Locul 5 - Seria București
1932 - Campioană a României
1933 - Locul 4 - Seria II
1934 - Campioană a României
1935 - Locul 3
1936 - Locul 5
1937 - Campioană a României
1938 - Locul 2 - Seria II
1939 - Campioană a României
1940 - Campioană a României
1941 - Locul 4
1947 - Locul 5 - Seria 1B
1948 - Locul 15 - Seria 1B

Venus in Divizia A

• 1932-1933 • 12 • 06 • 04 - 02 - 34 • 17 • 16 puncte
• 1933-1934 • 22 • 14 • 01 - 07 - 41 • 23 • 19 puncte
• 1934-1935 • 22 • 14 • 01 - 07 - 57 • 38 • 29 puncte
• 1935-1936 • 22 • 09 • 06 - 07 - 57 • 50 • 24 puncte
• 1936-1937 • 22 • 13 • 06 - 03 - 63 • 26 • 32 puncte
• 1937-1938 • 18 • 13 • 03 - 02 - 64 • 16 • 29 puncte
• 1938-1939 • 22 • 14 • 07 - 01 - 51 • 20 • 35 puncte
• 1939-1940 • 22 • 14 • 03 - 05 - 59 • 19 • 35 puncte
• 1940-1941 • 24 • 14 • 04 - 06 - 65 • 34 • 32 puncte

Bilanț în primul eșalon

- 180 partide, 108 victorii, 35 egaluri, 37 înfrângeri, 499 goluri marcate, 248 goluri primite, 251 puncte.

Bilanț realizat acasă

- 90 partide, 65 victorii, 13 egaluri, 12 înfrângeri, 296 goluri marcate, 110 goluri primite, 143 puncte.

Bilanț realizat în deplasare

- 90 partide, 43 victorii, 22 egaluri, 25 înfrângeri, 203 goluri marcate, 138 goluri primite, 108 puncte.

Bilanț în Cupa României

În toată istoria sa Venus nu a reușit să câștige nici o cupă a Romaniei.

Bilanț de participare în Cupa Europei Centrale

1937: optimi Venus - Ujpest Budapesta 4-6; Ujpest-Venus 4-1
1939: sferturi Venus - Bologna 1-0; Bologna - Venus 5-0
1940: sferturi Beogradski SK - Venus 3-0; Venus - Beogradski SK 0-1

Venusul postbelic

În anul 1948, în urma legii ce obliga toate cluburile sportive să se afilieze la un sindicat, fuzionează cu Uzinele Comunale București devenind Venus UCB. În toamna anului 1948 Venus evolua în eșalonul al 3-lea și, odată cu desființarea arbitrară a acestuia, Venus dispare desființându-se. În anul 1953 zona în care se afla Arena Venus (actualul parc Știrbei, cuprins între podul cu același nume și Casa de Cultură a Studenților) devine zonă militară și toate clădirile, inclusiv cochetul stadion, sunt demolate. Astfel, în decurs de numai patru ani cel mai galonat club de fotbal din București dispare fără urmă sub furia bolșevică.

Jucători importanți

• Jean Lăpușneanu, Mircea David, Struska, Lazăr Sfera, Gheorghe Brandabura, Alfred Eisenbeisser, Gheorghe Albu, Vasile Gain, Silviu Ploeșteanu, Constantin Humis, Petea Vâlcov, Colea Vâlcov, Volodea Vâlcov, Rudolf Demetrovici, Augustin Juhasz, Orza, Iuliu Bodola, Traian Iordache, Motoroi, Actis, Teclu, Vasiliu, C.Georgescu, Mitty Niculescu.

Lotul folosit în primul eșalon

1932-33: Actis 12 - 0 ; Bǎrbulescu 11 - 1 ; Constantinescu 4 - 0 ; Dumitrescu 12 - 4 ; Eisenbeisser 10 - 0 ; Lǎpușneanu 12 - 0 ; Motoroiu 12 - 4 ; Murea 5 - 0 ; Stanciu 11 - 0 ; Struska 8 - 0 ; C.Vâlcov II 12 - 4 ; P.Vâlcov III 12- 13 ; V.Vâlcov IV 11 - 7.

1933-34: Actis 14 - 2 ; Albu 9 - 3 ; S.Bărbulescu 3 - 0 ; A.Bărbulescu 13 - 0 ; Burdan 6 - 0 ; Constantinescu 6 - 0 ; Dumitrescu 14 - 3 ; Eisenbeisser 15 - 1 ; Lăpușneanu 7 - 0 ; Motoroiu 13 - 6 ; Stanciu 15 - 0 ; Sterian 3 - 0 ; Struska 7 - 0 ; Tănăsescu 3 - 0 ; C.Vâlcov II 16 - 6 ; P.Vâlcov III 16 - 13 ; V.Vâlcov IV 16 - 15.

Ultimii ani

În prezent doar la nivel de juniori 1988 și 1989, mai activează o echipă cu același nume dar care nu are nici o legătură cu gloriosul club interbelic.

Legături externe

• Viață de fotbalist în Bucureștii anilor ’30 - ’40, 9 februarie 2012, Adrian Epure, Historia