Arhidieceza de București
| Arhidieceza de București | |
 |
|
| Cult: romano-catolic | |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Arhiepiscopia romano-catolică de București (în latină Archidioecesis Bucurestensis) a fost înființată la 27 aprilie 1883 de către papa Leon al XIII-lea. Este una din cele două arhiepiscopii romano-catolice din România, alături de Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia. Catedrala arhiepiscopală este Catedrala Sfântul Iosif din București.
Arhiepiscopia de București este condusă din 1990 până în prezent de arhiepiscopul și mitropolitul Ioan Robu, ajutat din 2003 de un episcop auxiliar, Cornel Damian, episcop titular de Isiriana, care îndeplinește funcția de vicar general.
Cuprins |
Decanatele din Arhidieceza de București[modificare]
Din punct de vedere administrativ Arhiepiscopia romano-catolică din București este formată din șase decanate:[1]
- Decanatul de Constanța și Vicariatul de Dobrogea (județele Tulcea si Constanța);
- Decanatul de Brăila (județele Buzău, Brăila, Ialomița și Călărași);
- Decanatul de Ploiești (județele Prahova, Dâmbovița și Argeș);
- Decanatul de Craiova (județele Vâlcea, Gorj, Mehedinți, Dolj, Olt și Teleorman);
- Decanatul București-Nord;
- Decanatul București-Sud (sudul Bucureștiului și județele Ilfov și Giurgiu).
Istorie[modificare]
Papa Leon al XIII-lea, la 27 aprilie 1883, prin Scrisoarea apostolică «Praecipuum munus», a ridicat Vicariatul Apostolic al Valahiei la rangul de Arhiepiscopie cu reședința în București. Tot atunci a fost numit și primul titular al Arhidiecezei în persoana Episcopului Ignatius Paoli din Congregația Pasioniștilor, care, din anul 1870, era Episcop de Nicopole și Administrator Apostolic al Valahiei.”
Înființarea Arhiepiscopiei[modificare]
„Înființarea Arhiepiscopiei a fost solicitată de guvernul român, tratativele fiind duse de Ion Bălăceanu, ministrul României la Viena, și a trezit o oarecare opoziție din partea unor ziare din țară și din partea Bisericii Ortodoxe. Printre realizările Arhiepiscopului Paoli trebuie menționate deschiderea primului Seminar pentru formarea clerului diecezan, construirea Catedralei «Sfântul Iosif» din București între anii 1875-1884 și încoronarea primului rege al României, Carol I, în anul 1881. Pentru a avea banii necesari construirii Catedralei, acest curajos Păstor a cutreierat Europa în multe rânduri, apelând la mila creștinilor. A murit la Viena la 27 februarie 1885, iar rămășițele pământești și se odihnesc în Capela Cimitirului «Bellu-Catolic».”
Episcopi și arhiepiscopi[modificare]
- Ignatius Paoli, C.P. (27 aprilie 1883 - 2 februarie 1885, deces)
- Paolo Giuseppe Palma (1885-1892)
- Basilius Laureri Administrator Apostolic
- Johannn Joseph Friedrich Otto Zardetti, (6 martie 1894 - 25 Mai 1895, mutat la Curia Romană)
- Dominic Jaquet Arhiepiscop de Iași
- Franz Xaver von Hornstein (31 martie 1896 - 3 iunie 1905, deces)
- Joseph Baud
- Raymund Netzhammer, O.S.B. (16 septembrie 1905 - 14 iulie 1924, demisie)
- Alexandru Theodor Cisar (12 decembrie 1924 - 7 ianuarie 1954, demisie)
- Anton Durcovici (7 ianuarie- 26 iunie 1949) Administrator Apostolic
- Iosif Schubert Episcop consacrat clandestin
- Stanislau Iovanelli, (?-1962) vicar capitular
- Francisc Augustin (1962-27 noiembrie 1983) Ordinarius Substitutus
- Ioan Robu (14 martie 1990 - prezent)
- Cornel Damian (2004- prezent) Episcop auxiliar
Note[modificare]
Bibliografie[modificare]
Legături externe[modificare]
- Istoria Arhiepiscopiei romano-catolice din București
- Împărțirea administrativă în Arhidieceza romano-catolică de București
- Lista ordinelor și congregațiilor religioase din Arhidieceza de București
|
||||||||
