Regia Autonomă de Transport București

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la RATB)
Salt la: Navigare, căutare
Transport
în comun
în București
Titan metro station 2.jpg
Metrou
M1 · M2 · M3 · M4 · M5 
RATB
Autobuze · Tramvaie · Troleibuze

Regia Autonomă de Transport București este principala companie de transport public de persoane din București și județul Ilfov. Transportul public de suprafață în București este responsabilitatea Regiei Autonome de Transport București (RATB), și include un sistem extensiv de autobuze, troleibuze, tramvaie și o linie de metrou ușor.

Rețeaua RATB este una dintre cele mai dense din Europa, fiind a patra cea mai întinsă de pe continent și transportând 2,26 milioane de pasageri pe zi[1] pe cele 106 linii de autobuz, 18 linii de troleibuz și 23 linii de tramvai (incluzând metroul ușor menționat).

Sistemul RATB trece (ca și metroul) de la începutul anilor 2000 printr-o fază de reînnoire, caracterizată momentan de convertirea liniilor de tramvai în linii de metrou ușor și de achiziționarea de vehicule noi, mai ales pentru autobuze, dublate de o optimizare a traseelor și a resursei umane[2]. În anul 2012, RATB avea 10.949 de angajați[3], față de 11.190 în 2011[2].

Istorie[modificare | modificare sursă]

Plăcuțe din tramvaile de la începutul secolului XX

Începuturile transportului public în București datează din 1871, când este înființată „Societatea Română de Tramvaiuri”, care exploata tramvaie trase de cai. Pe 9 decembrie 1894 apar și primele tramvaie electrice, între Obor și Cotroceni, pe o lungime de 6,5 km[4].

Autobuz Chevrolet al STB

În 1936, „Societatea Comunală pentru construcțiunea și exploatarea tramvaielor în București” obține exclusivitatea transportului în comun cu tramvaie și autobuze pentru București și 12 comune suburbane. Societatea avea la dispoziție 392 de autobuze construite la compania Leonida & Co, pe baza unor șasiuri Renault, Chevrolet și Henchel[5][6].

Bilet de călătorie ITB

După război, numele societății este schimbat în "Întreprinderea de Transport București" (ITB) și se înființează prima linie de troleibuz (1949), pe traseul Piața Victoriei - Hipodrom[7]. RATB a atins dimensiunea maximă în anii 70, înainte de apariția metroului, când avea 340.000 de salariați și 4.859 vehicule.[2]

În 1990 „Întreprinderea de Transport București” se transformă în „Regia Autonomă de Transport București”, prin decizia PMB. Serviciile de taxi și maxi-taxi sunt desprinse din R.A.T.B.[5]

În primul deceniu al secolului XXI, sistemul RATB a trecut printr-o fază de reînnoire, prin achiziționarea a 1000 de autobuze Mercedes Citaro și prin construcția la URAC a unor tramvaie noi, adaptate persoanelor cu handicap.

Linii RATB[modificare | modificare sursă]

Harta traseelor RATB și Metrorex

RATB operează un număr de 147 de trasee de autobuz, troleibuz si tramvai, numerotate după cum urmează:

  • tramvaie: 1–59 (în uz:1, 4, 5, 7, 8, 11, 14, 16, 21, 23, 24, 25, 27, 32, 35, 36, 40, 41, 42, 44, 45 ,46, 47, 56)[8]
  • troleibuze: 60–99 (în uz: 61, 62, 65, 66, 69, 70, 73, 74, 77, 79, 85, 86, 90, 91, 93, 96)[9]
  • autobuze urbane: 100-399 (în uz: 101, 102, 103, 104, 105, 106, 112, 116, 117, 122, 123, 124, 125, 126, 131, 133, 135, 136, 137, 138, 139, 141, 143, 149, 162, 163, 168, 173, 178, 182, 185, 202, 205, 216, 220, 221, 223, 226, 227, 232, 236, 246, 253, 261, 268, 282, 300, 301, 302, 303, 304, 311, 312, 313, 323, 330, 331, 331 bis, 335, 336, 368, 381, 385)[10]
  • autobuze preorășenești: 400–499: 409, 422, 427, 438, 449, 453, 455, 460 bis, 471.[11]
  • autobuze în regim de cursă specială/temporare: 600-699 (în uz: 601 - linie specială studențească, 614, 634, 655, 656, 668, 682, 697).[10]
  • linii expres: 780 (Gara BasarabAeroportul Internațional Henri Coandă) și 783 (Piața Unirii - Aeroportul Internațional Henri Coandă)
  • autobuze ce circula noaptea: N101, N102, N103, N104, N105, N106, N107, N108, N109, N110, N111, N112, N113, N114, N115, N116, N117, N118, N119, N120, N121, N122, N123, N124, N125.

Critici[modificare | modificare sursă]

Deși rețeaua RATB rămâne una printre cele mai dense din Europa, fiind a patra cea mai întinsă de pe continent și transportând 2,26 milioane de pasageri pe zi[1], totuși ea prezintă anumite caracteristici care generează dificultăți de utilizare pentru călători:

  • traseele mijloacelor de transport de suprafață sunt în mare parte optimizate pentru a le permite călătorilor să vină din cartierele periferice spre centru și înapoi, dar nu să circule în toate direcțiile prin oraș și cu atât mai puțin să-l traverseze.[12] O excepție notabilă o reprezintă linia 1 de tramvai, creată ca o linie circulară în 2011.[13]
  • lipsa culoarelor rezervate pentru troleibuze și autobuze[12][14] (cu rare excepții pe contrasens) generează la orele de vârf, pentru aceste vehicule, viteze comerciale scăzute (12 km/h pentru autobuze, 18 km/h pentru tramvaie)[15];
  • o călătorie este valabilă numai în vehiculul în care se taxează cardul, nu și pe altă linie în corespondență, pe o durată de timp fixă; acesta este una din cauzele fraudei masive cu care se confruntă societatea (peste 75% dintre bucureșteni au călătorit fără bilet, conform unui sondaj realizat pe www.ratb.ro, și peste 98% dintre aceștia „foarte des“).[16].

Autobuze[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Autobuze din Bucureşti

Sistemul de autobuze al RATB este cel mai extensiv dintre toate metodele de transport în comun din București, asigurând 46% din numărul total de călătorii din 2007[17]. Parcul de autobuze era de 1.290 bucăți la sfârșitul anului 2007, ajungând la sfârșitul lui 2008 la 1.354 autobuze, care circulau pe 116 trasee[18]. În 2012, raportul companiei menționează un număr de 1.148 de autobuze, în scădere cu 185 față de anul anterior, datorită casării a 96 autobuze ROCAR, 67 DAF, 22 IVECO.[2][3]

În iunie 2013 existau un total de 106 linii urbane și preorășenești[10] pe care circulau 1333 de autobuze.[19]

Tramvaie[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Tramvaie din Bucureşti
Bilet de tramvai din 1918

În aprilie 2013, în București existau 23 de linii de tramvai în funcțiune[8]. Parcul de tramvaie este alcătuit din tramvaie Tatra T4R, V3A-M, V3A-CH-PPC, Rathgeb ER, V2ST, V2AT, Bucur LF[2], dar și diverse vagoane utilitare și istorice.[20]

În anul 1998 RATB a pus bazele unui proiect ce viza modernizarea rețelei de tramvai. Cu aceasta ocazie a apărut și termenul „Metrou Ușor”, care se referă la o cale de rulare pentru tramvaie de tip cale ferată, complet separată de partea carosabilă pentru a evita intrarea mașinilor, permițând astfel tramvaielor să prindă viteze superioare și să facă opriri doar în stații. Pentru realizarea unui asemenea sistem nu era suficientă doar modificarea căii de rulare, fiind necesară și introducerea unor vagoane de tramvai capabile să atingă vitezele permise de infrastructură fără a pune în pericol siguranța și confortul călătorilor.

La începutul anului 2007 municipalitatea a organizat o licitație pentru achiziționarea a 100 de tramvaie noi, dar niciunul dintre ofertanți nu a îndeplinit condițiile impuse de cumpărător[21].

Troleibuze[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Troleibuze din Bucureşti

Prima linie de troleibuz din București a fost inaugurată după cel de-al Doilea Război Mondial, folosind troleibuze din URSS[7]. Traseul pe care aceasta circula era Piața Victoriei – Hipodrom. În iulie 2013 există 18 linii de troleibuze[9] deservite de patru depouri de troleibuze. RATB beneficiază de 297 troleibuze, împărțite în trei mărci: Rocar, Irisbus Citelis și Astra Ikarus.[3]

Bilete și abonamente[modificare | modificare sursă]

Bilet RATB de hârtie

Începând cu 2011, utilizarea rețelei de transport a RATB se face pe baza unor carduri RFID.[22] Începând cu anul 2007, RATB a introdus cartele reîncărcabile cu dispozitiv RFID, cunoscute sub denumirea comercială „Card Activ” și care pot fi folosite atât pentru abonamente RATB și Metrorex, cât și pentru plata călătoriilor individuale. Ulterior au fost introduse și cartele de unică folosință, sub denumirea „Card Multiplu”, ce pot fi folosite pentru 2-10 călătorii sau pentru un abonament pe 1 zi.[22] Cardurile de tip „Multiplu” se achiziționează contra-cost, prețul lor (1,6 lei) adăugându-se la cel al titlurilor de călătorie încărcate.

Anterior, se foloseau bilete de hârtie de 1 sau 2 călătorii validate prin perforare. Modelul găurilor era specific fiecărui mijloc de transport, iar numărul maxim de găuri era de 9. Începând cu luna iunie 2011, biletele de hârtie nu mai sunt disponibile pentru vânzare, iar începând cu mijlocul lunii august a aceluiași an s-a trecut și la demontarea perforatoarelor de bilete (inițial, a fost păstrat un singur astfel de dispozitiv pentru fiecare vehicul).

Prețul unei călătorii (indiferent de distanță) este de 1,3 lei pentru liniile urbane (inclusiv cele de noapte), 1,5 lei pentru liniile preorășenești, 3,5 lei pentru liniile expres. De asemenea, un bilet pentru traseul turistic „Bucharest City Tour” costă 25 lei, el fiind valabil 24 de ore de la achiziție. În oferta RATB se află și diverse abonamente, pe perioade între o zi și o lună, precum și abonamente combinate RATB-Metrorex.[23]

Uzina de Reparații „Atelierele Centrale”[modificare | modificare sursă]

Uzina de Reparații „Atelierele Centrale” (prescurtat URAC) din cadrul RATB a fost înființată în 1909, imediat după Societatea Comunală a Tramvaielor. Aceasta se ocupă cu reparații, recondiționări și modernizări ale vehiculelor pentru transportul public, precum și cu restaurarea vehiculelor de transport public. De asemenea, URAC a produs numeroase tramvaie pentru uzul RATB, dar și a altor regii de transport din Brașov, Brăila, Botoșani, Cluj-Napoca, Constanța, Iași, Oradea și Ploiești. În prezent, singurul model de tramvai care iese de pe poarta uzinei este Bucur LF, vagon dublu-articulat cu podea coborâtă.[24]

Pe lângă lucrările executate pentru RATB, atelierele RATB vor produce caroserii pentru anumite modele de tramvaie Siemens.[25]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Numărul de călători ai RATB
  2. ^ a b c d e Raport de activitate - 2011
  3. ^ a b c Raport de activitate - 2012
  4. ^ Cebuc, pg. 127
  5. ^ a b http://www.ratb.ro/index.php?page=meniu&id_rubrica_meniu=13
  6. ^ http://tyt-eu.net/romanesc.html
  7. ^ a b Cebuc, pg. 195
  8. ^ a b Lista traseelor de tramvai pe situl RATB
  9. ^ a b Lista traseelor de troleibuz pe situl RATB
  10. ^ a b c Lista traseelor de autobuz pe situl RATB
  11. ^ RATB introduce 6 linii noi de autobuze intre Capitala si localitati limitrofe. http://www.hotnews.ro/stiri-esential-7782335-ratb-introduce-6-linii-noi-autobuze-intre-capitala-localitati-limitrofe.htm?cfat=. Accesat la 13 septembrie 2010. 
  12. ^ a b Master Plan-ului General pentru Transport Urban - București
  13. ^ Andreea Dogar (2 noiembrie 2011). „Linia inelară de tramvai. Înapoi în București după un sfert de secol”. Great News. http://www.greatnews.ro/actual/linia-inelara-de-tramvai-inapoi-in-bucuresti-dupa-un-sfert-de-secol.html. Accesat la 16 aprilie 2013. 
  14. ^ Andi Topală (9 august 2010). „„Transportul public în București va fi mult mai ecologic””. Puterea. http://www.puterea.ro/articol/transportul_public_in_bucuresti_va_fi_mult_mai_ecologic. Accesat la 16 aprilie 2013. 
  15. ^ Antoaneta Etves (4 octombrie 2011). „Autobuzele Mercedes ale RATB fac pui”. Evenimentul Zilei. http://www.evz.ro/detalii/stiri/autobuzele-cu-burduf-vor-reveni-in-capitala-948242.html. Accesat la 16 aprilie 2013. 
  16. ^ http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/838409/Bucurestenii-75-sunt-blatisti-pe-RATB/
  17. ^ http://www.ratb.ro/index.php?page=stats&id_rubrica=8
  18. ^ Cardurile RATB vor fi incarcate si de la ATM-urile BCR, 21 Septembrie 2009, wall-stret.ro, accesat la 12 decembrie 2010
  19. ^ Statisticile RATB
  20. ^ http://forum.transira.ro/viewtopic.php?t=1653
  21. ^ http://stiri.kappa.ro/social/tramvaie-noi-pentru-bucuresti/stire_117232.html
  22. ^ a b Biletele de hârtie RATB intră în istorie.
  23. ^ [1]
  24. ^ Pagina URAC pe situl RATB
  25. ^ Tramvaiele din Viena vor avea caroseria facută la Uzina RATB, Mediafax, 12 decembrie 2010

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Trasee[modificare | modificare sursă]

Poze[modificare | modificare sursă]