Piața Victoriei (stație de metrou)
| Stația precedentă | Linia | Stația următoare |
|---|---|---|
| Ștefan cel Mare | M1 | Gara de Nord |
| Aviatorilor | M2 | Piața Romană |
| Piața Victoriei | |
| |
|---|---|
| Amplasare | |
| Loc | Piața Victoriei |
| UAT | 1 |
| Arhitecți | Lia Dima (2),[1][2] Ion Podocea (1)[1] |
| Servicii | |
| Legături STB | 1, 10, 24, 45, 100, 182, 203, 205, 381. |
| Peroane în uz | 4 |
| Aranjamentul peroanelor | M1: platformă insulă M2: peroane laterale |
| Călătorii (2019) | 7.245.032[3] |
| Istorie | |
| Deschisă | 1987 |
| Metroul din București • Metrorex Lista stațiilor de metrou din București | |
Piața Victoriei este o stație de metrou din București, ce realizează comunicarea dintre magistralele 1 și 2. Aici se află o serie de centre importante, printre care clădirea Guvernului României, BRD Tower, Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Muzeul Țăranului Român și Muzeul Național de Geologie.
Istoric[modificare | modificare sursă]
Stația de metrou a fost inaugurată în octombrie 1987, ca parte a tronsonului II al magistralei II (acum M2).[4] Doi ani mai târziu, în august 1989, a fost deschisă stația Piața Victoriei 1, parte a magistralei III de metrou (acum M1), care făcea, la vremea respectivă, legătura între Gara de Nord și Dristor.[4] În prezent, stația de pe magsitrala M1 se numește Piața Victoriei 2, iar stația de pe magsitrala M2 se numește Piața Victoriei 1.[5]
De-a lungul timpului, stația a suferit modificări tehnice și estetice.
În iunie 2017 porțile de acces originale au fost schimbate cu unele moderne, ce încorporează cititor de cartelă cu bandă magnetică, cititor de cartelă electromagnetică[6] și terminal POS pentru plata contactless cu cardul (inaugurată în 2020)[7].
După incidentul din 2019 în care un călător a fost rănit de un panou de sticlă desprins din tavan în stația Universitate[8], tavanele false de sticlă din stații au fost scoase aproape în întregime, fară a fi înlocuite cu altceva, distrugând astfel o importantă parte din arhtectura originală a acestora și un element reprezentativ al metroului din București. Această măsură a afectat și stația Piața Victoriei, chiar dacă aici nu avusese loc niciun astfel incident în 30 de ani de funcționare. În prezent, rămâne montat scheletul acestuia și sunt expuse cablajul și tavanul real.
În timp ce finisajul stației parte a M2 este în mare parte intact, finisajul pereților din stația ce aparține M1 a fost modificat de mai multe ori, în prezent fiind vopsiți într-o culoare roz-oranj. Mozaicurile din culoarele de trecere între cele două stații au fost acoperite cu vopsea și var în 2022, deși erau într-o stare bună și ar fi putut fi doar curățate.
Spre sfârșitul anului 2022 a fost montat pavaj tactil în întreaga stație pentru persoanele cu deficiențe de vedere.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b „Drumurile metroului pe sub temeliile cetatii lui Bucur”. Almanah Scînteia: 124. .
- ^ Teodorescu, Sidonia; Niculae, Raluca; Petrescu, Gabriela; Bîrsan, Andrei; Țelea, Vasile (). Dicționar al arhitecturii românești moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecți (literele D-H). p. 33.
- ^ Lista stațiilor de metrou din București sortate după numărul de călătoriiinițializate în stația respectivă, în anul 2019
- ^ a b „METROREX”. www.metrorex.ro. Accesat în .
- ^ „METROREX”. www.metrorex.ro. Accesat în .
- ^ „Video Stații de metrou închise pentru modernizare” (în Romanian). Stiri.tvr.ro. Accesat în .
- ^ „METROREX”. www.metrorex.ro. Accesat în .
- ^ „Incident grav la metrou, stația Piața Universității: Un bărbat a fost rănit de o bucată de sticlă căzută din plafon”. www.digi24.ro. Accesat în .
Legături externe[modificare | modificare sursă]
Materiale media legate de Piața Victoriei la Wikimedia Commons
| |||||
| |||||