Grigore Florescu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Grigore Florescu
Date personale
Născut1892 Modificați la Wikidata
Decedat1960 (68 de ani) Modificați la Wikidata
Ocupațieistoric Modificați la Wikidata

Grigore Florescu (n. 1892, Poroina Mare, județul Mehedinți – d. 1960, Slobozia) a fost un istoric român, specialist în arheologia și epigrafia epocii romane din Dacia.[1] A fost bursier al Școlii române din Roma între anii 1924-1926. Educația secundară este finalizată la Tr. Severin iar cea superioară la Universitatea din București. După finalizarea studiilor devine doctor în istorie (1927) și ocupă Catedra de istorie antică și epigrafie la Universitatea București (1921, 1926 - 1933).

Activitatea sa[modificare | modificare sursă]

S-a ocupat în special de arheologia și epigrafia epocii romane în Dacia. A efectuat numeroase săpături la edificiile din Răcari, Drobeta, Mălăiești, Bumbești, Histria și Capidava. Preocupările istoriografice au continuat cu publicarea monumentelor funerare romane din Provincia Dacia și Scythia Minor. A contribuit și la întărirea argumentului referitor la continuitatea elementului daco-roman prin cercetările epigrafice întreprinse pe inscripții latine din Drobeta și nordul Dunării.[2]

Lucrări publicate[modificare | modificare sursă]

  • Arcul de triumf al lui Constantin cel Mare, București, 1927.
  • Capidava, I, monografie arheologică, București, 1958.
  • I monumenti funerari romani della Dacia Inferiore, București, 1942.
  • Aricia. Studiu istorico-topografic, în ED. III, 1925.
  • I monumenti funerari romani della „Dacia Superior”, ibidem, IV, 1930.
  • Castrul roman de la Răicari-Dolj, în AO, IX, 51-52, 1930.
  • Castrul roman de la Drobeta, în RIR, III, 1933, I.
  • Monuments epigraphiques inedits de Capidava, în „lstros”, II, 1934, I.
  • Fouilles archeologiques de Capidava, în „Dacia”, V -VI, 1935-1936.
  • Două monumente epigrafice în legătură cu problema continuității, în RIR, X, 1940.
  • Capidava în epoca migrațiilor, ibidem, XVI, 1946.
  • Incinta cea mare a cetății Histria; Monumentele din partea de vest și sud-vest a cetății, în „Histria”, I, București, 1954.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ FLORESCU Grigore în Marcel D. Popa, Alexandru Stănciulescu, Gabriel Florin-Matei, Anicuța Tudor, Carmen Zgăvărdici, Rodica Chiriacescu, Dicționar enciclopedic, Editura Enciclopedică, 1993-2009.
  2. ^ Ștefănescu, Ștefan (coord.) (). Enciclopedia istoriografiei românești. Editura Științifică și Enciclopedică. p. 144.