Comuna Mihail Kogălniceanu, Constanța

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Mihail Kogălniceanu
—  Comună  —
Mihail Kogălniceanu se află în România
{{{alt}}}
Mihail Kogălniceanu
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 44°22′12″N 28°27′35″E / 44.37000°N 28.45972°E / 44.37000; 28.4597244°22′12″N 28°27′35″E / 44.37000°N 28.45972°E / 44.37000; 28.45972

Țară  România
Județ Constanța

SIRUTA 62191

Reședință Mihail Kogălniceanu
Localități componente 3 sate: Mihail Kogălniceanu, Palazu Mic, Piatra

Guvernare
 - Primar Ancuța Daniela Belu (PNL,02012)

Suprafață
 - Total 165,51  km²

Populație (2011)[1][2]
 - Total 9.978 locuitori
 - Recensământul anterior, 2002 10.072 locuitori

Site: www.mk-primaria.ro

Mihail Kogălniceanu, fost Karamurat, este o localitate din județul Constanța, situată NW la distanța de 25 kilometri de orașul Constanța. În perioada 2008 - 2012, primarul comunei a fost Valer Iosif Mureșan.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Locul în care se afla comuna a fost ocupat inițial de triburile tătare emigrate din Crimeea, stabilite în urmă cu aproximativ 500-550 de ani, perioadă în care localitatea a purtat numele de Karamurat (Murat cel Negru), numele unui conducător tătar. Teritoriul a fost stăpinit de tătari pâna în anul 1877. În perioada 1873-1883, localitatea a fost populată cu coloniști de origine germană, cunoscuți ca germani dobrogeni. Majoritatea au părăsit localitatea în 1940, fiind strămutați cu forța în Germania nazistă, sub lozinca Heim ins Reich (Acasă în Reich). După terminarea războiului de independență, când Dobrogea intră în componența României, apar primii locuitori români. Un rol deosebit de important în stabilirea mocanilor (crescători de oi) l-a avut Mihail Kogălniceanu care, alături de Alexandru Ioan Cuza a încurajat luarea în stăpânire a pămînturilor de către români. În intervalul care corespunde ocupării acestor locuri de către mocani, au venit din Crasna familii de nemți, născuți în regiuni germane precum Landau sau Pădurea Neagră, care pribegeau prin Polonia. Venirea acestora era încurajată chiar de regalitate, dominată pe atunci de o casă germană.

În 1940, în urma modificărilor de granițe dictate de Hitler foarte mulți germani s-au întors în țară de origine, rămânând în localitate doar 10-15 familii. Plecarea germanilor, de fapt strămutarea acestora, s-a făcut sub promisiunea că bunurile lasate aici vor fi echivalent returnate la sosirea în Germania. A existat o înțelegere privind despăgubirile plătite de statul român, în principal în ce privește aprovizionarea armatei germane: aceasta ințelegere a anulat de drept viitoarele cereri de reîmproprietărire.

Ca urmare a razboiului greco-turc (1919-1922), foarte mulți greci s-au refugiat din Turcia in Grecia, iar populatia musulmana din Macedonia si Creta in Turcia. Liga Națiunilor a intermediat locurile de munca agricole sau industriale ale refugiaților greci in Grecia. Acest lucru a determinat perturbații demografice și desproprietărirea aromânilor din Veria, Vedena, Meglenia, și Caterina, în cea mai mare parte crescători de oi. Cu sprijinul autoritaților române, aceștia au emigrat în Dobrogea și au ocupat tocmai locuințele părăsite de către germani. Romii au venit în comuna între 1951 și 1952 din Medgidia. Au fost aduși de un important activist de partid care voia să desființeze o comunitate de hoți și a așezat câteva familii în fiecare comună din zonă. Conform recensământului din 2002, în comuna Mihail Kogălniceanu trăiesc 10114 locuitori, dintre care 8155 români, 1214 aromâni, 107 turci, 337 tătari, 283 romi, 18 germani.

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Mihail Kogălniceanu

     Români (87.31%)

     Romi (2.44%)

     Tătari (3.23%)

     Necunoscută (5.74%)

     Altă etnie (1.26%)



Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Mihail Kogălniceanu

     Ortodocși (86.86%)

     Romano-catolici (2.2%)

     Musulmani (4.65%)

     Necunoscută (5.8%)

     Altă religie (0.48%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mihail Kogălniceanu se ridică la 9.978 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 10.072 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (87,31%). Principalele minorități sunt cele de tătari (3,24%) și romi (2,45%). Pentru 5,74% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (86,86%), dar există și minorități de musulmani (4,65%) și romano-catolici (2,2%). Pentru 5,8% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[3]

Personalități[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Comuna Mihail Kogălniceanu, Constanța

Coordonate: 44°22′12″N 28°27′35″E / 44.37000°N 28.45972°E / 44.37000; 28.45972