Cernăuţi

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Cernăuţi
—  Oraş  —
Denumirea în alte limbi
- Ucraineană	Чернівці / Cernivţi
- Poloneză	Czerniowce
- Germană	Czernowitz / Tschernowitz
Biserica ortodoxă Sf. Nicolae din Cernăuţi, zidită între 1927 si 1939, pe timpul administraţiei româneşti (str. Ruska (Rusească) nr. 35)
Poreclă: Mica Vienă
Cernăuţi
Coordonate: 48°18′00″N 25°56′00″E / 48.3, 25.933333Coordonate: 48°18′00″N 25°56′00″E / 48.3, 25.933333
Ţară	Ucraina
Regiune	Cernăuţi
Raion	Municipiu
Oraş	8 octombrie 1408
Raioane	Vezi listă -> Raionul 1 Mai Raionul Sadagura Raionul Şevcenko
Guvernare
- Primar	Mikola Trohimovici
Prefix telefonic	372

Cernăuţi (ucraineană Чернівці / Cernivţi, poloneză Czerniowce, germană Czernowitz / Tschernowitz) este un oraş din regiunea cu acelaşi nume, Ucraina (nordul Bucovinei), un loc modern plin de frumuseţi naturale şi arhitectură interesantă, multe monumente sculptate, parcuri verzi şi pieţe primitoare. Râul Prut trece prin acest oraş.

[modifică] Populaţie

Populaţia Cernăuţiului a suferit unele modificări în perioada habsburgică. Aici s-au aşezat numeroşi evrei, germani, polonezi, dar şi ucraineni. Aceştia din urmă au reuşit să-i devanseze numeric pe români, după cum rezultă din rezultatul diferitelor recensăminte austriece prezentate în următorul tabel:

Fostul Palat al Mitropoliei ortodoxe din Cernăuţi, unde pe 15/28 noiembrie 1918 s-a votat unirea Bucovinei cu România. În prezent, clădirea Universităţii din Cernăuţi

Conform datelor recensământului din 1930, din cei 112.427 de locuitori ai municipiului Cernăuţi, 35.387 erau ortodocşi, 7.168 greco-catolici, 21.232 romano-catolici, 4.854 evanghelici-lutherani, 42.932 mozaici ş.a. Din punct de vedere etnic, 30.367 s-au declarat români, 568 unguri, 16.359 germani, 1.521 ruşi, 11.130 ucrainieni, 8.986 poloni, 42.592 evrei ş.a. Mai mult de jumătate din populaţia evreiască originară din oraş a fost nimicită, din motive rasiste, în cadrul programului de exterminare aplicat de regimul antonescian în colaborare cu Germania nazistă în anii celui de-al Doilea Război Mondial.

Clădirea-navă (str. Golovna (Principală) colţ cu str. Sholom Aleichem)

Cea mai mare parte a populaţiei rămase a Cernăuţiului a fost transferată în restul Uniunii Sovietice imediat după instaurarea regimului comunist în anii 1940-1941 precum şi după 1944. În locul celor deportaţi din motive rasiste sau din alte considerente politice mai mult sau mai puţin similare, ca şi al celor emigraţi sau „repatriaţi”, din rândurile evreilor, germanilor, românilor, polonezilor şi ucrainienilor, au fost aduşi cetăţeni de pe cuprinsul Uniunii Sovietice, majoritatea ataşaţi culturii ruse şi ucrainiene.

Placa de pe frontispiciul şcolii medii nr. 29 (din 2007 poartă numele de gimnaziul nr. 6), una din cele 4 şcoli din Cernăuţi cu predare în limba română

Populaţia actuală este, potrivit datelor recensământului populaţiei Ucrainei din 2001, de 236.691 de locuitori. Între aceştia se află 189.021 de ucrainieni, 26.733 ruşi, 10.553 români şi încă 3.829 români care au optat pentru categoria de moldoveni; 1.408 polonezi 1.308 evrei şi alţii 971. Oraşul ocupă o arie de 150 km pătraţi şi este împărţit administrativ în 3 sectoare (raioane): Садгiрський/Sădăgura (Sădăgura, Jucica, Pohozna, Lencăuţi - suburbiile de la nord de Prut), Шевченкiвский/Şevcenko (Taras Şevcenko - poet ucrainean) şi Першотравневий/1 mai.

România a deschis în mai 1999 un Consulat General la Cernăuţi.

[modifică] Istorie

Placă instalată în cinstea domnitorului Moldovei Alexandru cel Bun, pe timpul căruia Cernăuţiul este atestat pentru prima oară

În evul mediu timpuriu, pe partea opusă a Prutului faţă de actualul oraş a existat un mic castel Ţeţina, distrus de tătari. Aparent, locuitorii rămaşi în viaţă au decis reconstruirea localităţii pe partea sudică a râului, considerată mai uşor de apărat. Atestat documentar la 8 octombrie 1408 într-un privilegiu acordat de Alexandru cel Bun, domn al Moldovei (1400-1432), negustorilor din Lemberg (azi Lvov), începând cu 1775, oraşul a făcut parte din Imperiul Habsburgic. La recensământul din acel an au fost numărate în oraş 338 de familii. Autorităţile imperiale au colonizat la Cernăuţi populaţie de limbă germană, atât germani, cât şi evrei vorbitori de idiş care au adoptat cu timpul limba germană înrudită. În anul 1849 Cernăuţiul a devenit capitala Ducatului Bucovina, instituit prin Constituţia Austriei din 4 martie 1849. Cei şase primari pe care i-a avut oraşul între 1864 şi 1914 au fost: un polonez, un armean, doi germani şi doi evrei. În anul 1875 a fost înfiinţată Universitatea Cernăuţi, o instituţie de învăţământ superior renumită în tot Imperiul Austro-Ungar.

Strada Alexandru cel Bun

Când Austro-Ungaria s-a dezmembrat în 1918, Cernăuţiul a devenit parte a României. În iunie 1940 a fost ocupat de Armata Roşie a URSS, împreună cu nordul Bucovinei şi alocat Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene.În iulie 1941 a fost recucerit de România, pe atunci în alianţă cu Germania naţional-socialistă. La 30 martie1944 Armata Sovetică l-a reocupat, fiind reanexat la Uniunea Sovietică, în cadrul Republicii Sovietice Socialiste Ucrainiene. În luptele ce s-au dat pentru oraş (25-30 martie 1944) au murit 1500 de soldaţi şi ofiţeri români şi germani.

După destrămarea URSS, Cernăuţi a devenit parte a Ucrainei independente.

[modifică] Personalităţi

[modifică] Născuţi în Cernăuţi

Clădirea National-Hauptschule, unde Mihai Eminescu a studiat în perioada 1858-60. În prezent clădirea adăposteşte o şcoală auto. Strada Shkilna (Şcolii) nr. 4.

• Aharon Appelfeld (n. 1932), evreu-israelian, scriitor de limbă ebraică
• Rose Ausländer (1901–1988), evreică, scriitoare de limbă germană.
• Edward Bibring (1895 - 1959) medic şi psihanalist austriac, colaborator al lui Freud, a emigrat în Anglia, apoi în Statele Unite
• Charles K. Bliss, (1897–1985), evreu-austriac-australian, inginer chimist şi semiotician inventator al limbii simbolice universale Bliss
• Octav Botnar (1913–1998), om de afaceri român
• Paul Celan (1920, Cernăuţi – 1970, Paris), scriitor evreu-german.
• Erwin Chargaff (1905–2002), biochimist evreu-american.
• Eugen Ehrlich născut Elias Ehrlich (1862–1922), romanist, jurist şi sociolog al dreptului, evreu-austriac, trecut la catolicism, profesor la Universitatea Cernăuţi.
• Moisei Fişbein (n. 1947), poet, prozator şi traducător evreu-ucrainean. A trăit un timp în Israel, SUA şi Germania.
• Tudor Flondor, cavaler de Flondor (1862 - 1908), compozitor român, a compus intre altele si cântecul „Somnoroase păsărele”, pe textul lui Eminescu

Clădirea Ober-Gymnasium, unde Mihai Eminescu a studiat în perioada 1860-63. Tot aici a predat Aron Pumnul. În prezent, şcoala generală nr. 1. Se găseşte pe str. M. Eminescu, colţ cu str. I. Franko.

• Maria Forescu (Maria Füllermann)(1875–1943), cântăreaţă de operă şi actriţă de film evreică-austriacă-germană.
• Alfred Gong (născut Alfred Liquornik) (1920 - 1981) poet evreu-austriac-american de limba germană.
• Joseph Gregor (1888–1960), dramaturg, istoric al teatrului şi libretist austriac, german din Cernăuţi.
• Radu Grigorovici (1911–2008), fizician român, membru al Academiei Române
• Arseni Iaţeniuk (1974) om politic ucrainean, a fost ministrul de externe şi preşedintele Radei Supreme a Ucrainei
• Ilasievici Ilie, (1918-2001) cunoscut profesor de matematică.
• Raimund Friedrich Kaindl (1866-1930) istoric şi folclorist austriac originar din Cernăuţi, a fost profesor la Universitatea locală.
• Frederick (John) Kiesler (1890–1965), desenator de teatru, artist, teoretician şi arhitect evreu-austriac-american.
• Alfred Kittner (1906 - 1991) poet evreu-român de limbă germană, în ultimii ani ai vieţii a emigrat în Germania.
• Tzvi Laron (1927) medic şi cercetător evreu-israelian, specialist în endocrinologie infantilă.
• Eusebius Mandyczewski (1857–1929), muzicolog si pedagog austriac, român din Bucovina, compozitor, între altele, de muzică bisericească ortodoxă.
• Itzik Manger (1901–1969), scriitor şi poet evreu de limbă idiş, a trăit in România, Polonia, Franţa şi Israel.

Casa lui Aron Pumnul, unde a locuit o perioadă şi Mihai Eminescu (strada Aron Pumnul nr. 19)

• Georg Marco (1863–1923), jucător de şah şi autor austriac, de origine română.
• Selma Meerbaum-Eisinger (1924 - 1942) poetă şi traducătoare evreică-română de limbă germană, din Cernăuţi, a pierit in lagărul Mihailovka in timpul Holocaustului.
• Carol Miculi (1821, Lemberg –1892), pianist şi compozitor român, elev al lui Frédéric Chopin, având origini româneşti, poloneze, ucrainene şi armene
• Jan Mikulicz-Radecki (Johann-Anton von Mikulicz-Radecki) (1850–1905), chirurg polonez cu rădăcini germane, unul din pionierii gastroscopiei şi din părinţii chirurgiei moderne.
• Valentin Bartholomaeus Ritter von Mikulicz-Radecki (1855 - 1910) militar austriac de origine polonă, feldmareşal-locotenent
• Dan Pagis (1930–1986), poet evreu-israelian de limbă ebraică.
• Anton Pawlowski (20 iunie, 1830 – 28 aprilie, 1901), Înalt ofiţer imperial şi regal, membru al guvernului; Comandant al ordinului regal al coroanei româneşti; Maestru onorific al corpului militar de elevi Alemannia, etc.
• Traian Popovici (1892–1946), avocat român, primar al oraşului Cernăuţi în anul 1941, decorat de Statul Israel cu titlul şi medalia „Drept între popoare” (ebraică Hasid umot olam) şi cu Cetăţenia de Onoare a Israelului datorită actelor sale umanitare şi de mare eroism - el a contribuit la salvarea a douăzeci de mii de evrei in timpul Holocaustului.
• Michail Prodan (1912–2002), silvicultor german, de origine român din Cernăuţi, fondatorul biometriei silvice în spaţiul vorbitor de germană, profesor la Freiburg
• Gregor von Rezzori (născut d'Arezzo; 1914–1998), scriitor de limbă germană de origine siciliano-austriacă.

Palatul Hurmuzachi-Logotheti, în care a locuit istoricul şi omul politic Eudoxiu Hurmuzachi (str. Zankovetskaya colţ cu str. Golovna (Principală)

• Walther Rode (1876–1934), scriitor, avocat.
• Ludwig Rottenberg (1864–1932), dirijor şi compozitor evreu-german. A activat la Opera din Frankfurt am Main.
• Maximilien Rubel (1905 - 1996) evreu-francez, sociolog şi istoric al marxismului, apropiat de anarhism, veteran al războiului civil din Spania.
• Joseph Schmidt (1904–1942), tenor evreu-austriac-german.
• Sidi Tal, născută Sorale (Sara) Birkental (1912 - 1983) actriţă şi cântăreaţă evreică în limba idiş din România şi Ucraina.
• Stefanie von Turetzki (1868–1929), fondatoare a primului liceu de fete din Austro-Ungaria, la Cernăuţi
• Viorica Ursuleac (1894–1985), cântăreaţă de operă din Austria şi Germania, de origine română.
• Isidor Vorobchievici (1836 - 1903) Compozitor, muzicolog şi preot român din Bucovina.
• James Immanuel Weissglas, cunoscut şi ca Ion Iordan,(1920–1979), traducător şi poet evreu-român de limbă germană, ziarist.
• Tzvi Yavetz,(născut Hary Zucker)(*1925), istoric evreu-israelian specializat în istoria antică.
• Frederic Zelnik, (1885 - 1950) regizor şi producător evreu-german de filme mute, la sfârşitul vieţii a trăit în Anglia

[modifică] Locuitori

Statuia lui Mihai Eminescu din Cernăuţi

• Avigdor Arikha (născut Dlugacz, la Rădăuţi, 1929) pictor şi desenator evreu-israelian-francez,
• Hermann Bahr (1863 - 1934) scriitor, dramaturg si critic austriac, fiind îndepărtat din alte universităţi din cauza activităţii extremiste pangermaniste, a studiat o vreme la Universitatea din Cernăuţi, de unde a fost pâna la urma de asemenea exmatriculat.
• Grigore Vasiliu Birlic (1905 - 1970) Actor român de teatru şi de cinema, originar din Fălticeni, a studiat dreptul şi artele dramatice la Cernăuţi, unde a şi debutat la Teatrul Naţional din localitate
• Nathan Birnbaum (1864 - 1937) Gânditor evreu austriac - german, de limbă idiş şi ebraică, unul din promotorii sionismul, iar mai apoi trecut în tabăra ultrareligioasă, a patronat în anul 1908, la Cernăuţi, conferinţa pentru promovarea limbii idiş
• Antonin Borovec, cunoscut şi ca Anton Borowetz (1870–1925), diplomat cehoslovac în Cernăuţi, fondator al Conceptului social-inovativ pentru văduve şi orfani
• Josef Burg, (*1912), poet ucrainean evreu de limbă idiş ,născut la Vijniţa, în Bucovina, locuitor al Cernăuţiului
• Mihai Eminescu, născut Eminovici (1850-1889), poetul naţional al României, a învăţat la şcoala elementară, precum şi la liceul german din Cernăuţi
• Osip Iuri Adalbertovici Fedkovici (1834- 1888) scriitor evreu-ucrainean, a activat şi publicat şi la Cernăuţi, unde în prezent Universitatea îi poartă numele
• Robert Flinker (1906 - 1945) Scriitor român de limbă germană şi medic, evreu din Vijniţa, a trăit la Cernăuţi
• Iancu Flondor (cavaler de Flondor) (1865 - 1924), om politic român, conducătorul mişcării naţionale a românilor din Bucovina pentru autodeterminare şi unire cu Regatul României, originar din Storojineţ, a studiat la liceul german din Cernăuţi, a activat în acest oraş ca parlamentar în Dieta Bucovinei şi în 1918 a prezidat Consiliul Naţional Român al Bucovinei
• Jacob Frank (Yakov ben Yehuda Leib sau Leibowicz) (1726 - 1791) predicator mesianic evreu din Galiţia, întemeietorul unei secte religioase evreieşti, apoi apostat, a trăit în tinereţe la Cernăuţi, în Imperiul Austriac
• Ivan Franko,(1856 - 1916) scriitor clasic ucrainean, cu rădăcini germane, a studiat un semestru la Universitatea din Cernăuţi
• Karl Emil Franzos (1848–1904), scriitor şi publicist austriac, evreu crescut în Cernăuţi, a scris între altele aminitiri literare despre ghetoul evreiesc: Evreii din Barnow

Prutul curge prin Cernăuţi

• Gala Galaction, născut Grigore Pişculescu (1879–1961), scriitor şi preot ortodox român, originar din Muntenia, a terminat doctoratul în teologie la Universitatea din Cernăuţi în 1909
• Abraham Goldfaden (1840 - 1908),dramaturg. actor, regizor, compozitor şi producător de teatru în limba idiş, evreu din Ucraina, şi-a desfăşurat o parte din activitatea artistică la Cernăuţi şi în Regatul României
• Zygmunt Gorgolewski (1845 - 1903) arhitect polonez, a proiectat edificiul Băncii din Cernăuţi
• Eugenie Hacman (probabil la origine Hatman, (1793 - 1873) prelat creştin ortodox român, episcop al Bucovinei (1835-73), a iniţiat întemeierea mitropoliei Cernăuţiului si Bucovinei (1873)
• Josef Hlávka (1831 - 1908) Arhitect ceh, a proiectat complexul mitropoliei din Cernăuţi, azi sediu al Universităţii si biserica catolică armeană din oraş
• Eudoxiu Hurmuzachi(1812 - 1874) jurist, istoric, activist revoluţionar şi al mişcării de emancipare a românilor din Bucovina, baron al Imperiului Austro-Ungar, membru al Academiei Române, a activat şi a murit la Cernăuţi
• Volodymyr Ivasiuk (1949 - 1979) compozitor ucrainean de muzica uşoară, născut în regiunea Cernăuţi (Coţmani = Kitsman)
• Joseph Kalmer, născut Joseph Kalmus (1898 - 1959)

scriitor şi ziarist austriac, evreu originar din Galiţia, a învăţat la liceu in Cernăuţi,

• Friedrich Kleinwächter (1877–1959), economist, care a studiat la Cernăuţi
• Ruth Klieger Aliav (născută Polishuk; 1914–1979), activistă în domeniul umanitar, româno-israeliană, de origine evreică din Ucraina
• Olha Kobylyanska(1863 - 1942) scriitoare ucraineană, devenită clasică şi activistă feministă, cu rădăcini germano-polone, născută la Gura Humorului, a trăit la Cernăuţi

Teatrul O. Kobyleanskaya (fostul Teatru Naţional). Vedere dinspre Piaţa Teatrului (fosta Piaţă V. Alecsandri)

• Anton Kochanowski von Stawczan, baron de Stawczan, (1817 -1906) Politician şi moşier polonez, primar al Cernăuţiului între anii 1866-1874 şi 1886-1906, născut la Ternopol,în perioada cârmuirii sale oraşul a cunoscut o dezvoltare fără precedent
• Alfred Margul-Sperber (născut Alfred Sperber) (1898–1967), poet român de limbă germană şi traducător, evreu din Storojineţ, Bucovina
• Andreas Mikulicz,(1804 - 1881) arhitect austriac cu origini polone din Galiţia, a proiectat clădirea primăriei oraşului Cernăuţi, unde s-a stabilit
• Ion Nistor (1876 - 1962) istoric şi om politic român, originar din Vicovul de Sus,lângă Rădăuţi, unul din conducătorii luptei românilor din Bucovina pentru autodeterminare şi unire la România,a fost profesor la Universitatea Cernăuţi şi ministru, a dat profil românesc universităţii din Cernăuţi, a fost victimă a represiunii comuniste.
• Aurel Onciul, (cavaler de Onciul), om politic român, liderul partidului democrat al românilor din Bucovina, iniţiator al „Tovărăşiei ţărăneşti” cu rutenii
• Israel Polak (1909/1910 - 1993)

industriaş chilean - israelian, originar din Maramureş, a învăţat la o şcoală textilă din Cernăuţi, unde a înfiinţat ulterior o înteprindere textilă.

• Ciprian Porumbescu,născut Golembiowski (1853 - 1883), compozitor român, a făcut studii muzicale la Cernăuţi, unde a compus unele din creaţiile sale muzicale, inclusiv muzica la Imnul Albaniei (sau în versiunea iniţială românească „Pe-al nostru steag”)
• Sextil Puşcariu (1877 - 1948), lingvist şi filolog român, născut la Braşov, profesor extraordinar începând cu anul 1906, a fost titularul catedrei de limbă şi literatură română timp de zece ani (începând cu anul 1908) şi decanul Facultăţii de Filosofie de la Universitatea din Cernăuţi în 1918, om politic, fruntaş al luptei pentru unirea Bucovinei cu România
• Aron Pumnul (1818 - 1866) filolog şi pedagog român originar din Cuciulata, judeţul Braşov, a activat in timpul regimului austriac în Ardeal şi Bucovina, profesor al lui Mihai Eminescu, la gimnaziul german din Cernăuţi; a murit la Cernăuţi
• Wilhelm Reich (1897–1957), psihoanalist, psihiatru şi sexolog austriac si american, evreu, născut la Dobzau, a învăţat la şcoală la Cernăuţi

Potrivit unei inscripţii din oraş, Cernăuţiul era pe vremuri măturat cu tufe de trandafiri, iar librării avea mai multe decât brutării

• Eric Roll, Lord Roll of Ipsden, născut Erich Roll (1907 - 2005) Economist, administrator, diplomat şi bancher britanic, născut la Novoseliţa (în româneşte: „Noua Suliţă”), fiul bancherului evreu Mathias Roll din Cernăuţi, oraş în care a învăţat în 1918-25 la o şcoală privată românească, a fost guvernator al Băncii Angliei şi director societăţii Times Newspapers.Ltd, preşedinte al Băncii Warburg SA.
• Moses Rosenkranz născut Edmund Rosenkranz şi cunoscut şi ca Martin Brant (1904–2003), poet de limbă germană, evreu, din Berhomet, Bucovina, a trăit în România, URSS şi Germania
• Sofia Rotaru, (1947) cântăreaţă rusă - ucraineană de muzică uşoară, cu rădăcini româneşti, născută în zona Cernăuţi
• Isaac Schreyer, sau Herbert Urfahr (1890 - 1948), poet şi traducător austriac-german şi apoi american, de limbă germană, originar din Vijniţa, a învăţat la liceu în Cernăuţi
• Joseph Schumpeter (1883–1950), economist austriac-american, originar din Cehia, fost ministru de finanţe al Austriei, între 1909–1911 a fost profesor la Universitatea din Cernăuţi
• Eliezer Steinbarg (1880–1932), scriitor, poet , fabulist evreu de limbă idiş, originar din Lipcani, Basarabia, a activat în timpul regimului ţarist, austro-ungar şi românesc, a devenit mentorul vieţii literare idiş la Cernăuţi, unde a şi murit
• Wilhelm Stekel (1868–1940),medic, psihoanalist şi sexolog austriac ,evreu, născut la Boian, Bucovina , a crescut la Cernăuţi, unde a frecventat liceul, a murit în exil in Anglia
• Leo Stern , născut Jonas Leib Stern (1901 - 1982)

istoric, sociolog şi militant comunist austriac,evreu originar din Voloca, lângă Cernăuţi, a urmat liceul la Cernăuţi, a activat în Austria, Cehia, în războiul civil din Spania şi în URSS, apoi s-a stabilit în Germania de Est unde a fost rectorul Universităţii Martin Luther din Halle

• Manfred Stern (1896 - 1954) militant comunist austriac, evreu din Bucovina, fratele lui Leo Stern, comandant al Armatei Roşii chineze şi al Brigăzii a 11 -a republicane (sub numele Emilio Kléber) în Războiul civil din Spania, a murit în Gulagul stalinist
• Wolf Stern (1897 - 1960) militant comunist, ziarist şi istoric militar, evreu, fratele lui Leo şi Manfred Stern, a activat în România, Austria, URSS şi apoi s-a stabilit în Germania de Est
• Alexander Supan,(1847 - 1920), geograf şi geopolitician austro-german, originar din Tirol, a fost profesor de gimnaziu şi apoi universitar la Cernăuţi
• Constantin Tomaszczuk,(1840 - 1889) jurist si om politic român din Bucovina, cu rădăcini ucrainene,deputat din partea Partidului Liberal German în Parlamentul de la Viena, iniţiatorul şi primul rector al Universităţii din Cernăuţi cu limba de predare germană (1875)
• Nikolai Vavilov,sau Nikolai Ivanovici Vavilov (1887 - 1943) Genetician şi botanist rus, a fost arestat în 1940 în perioada terorii staliniste,în timpul unei misiuni ştiinţifice la Cernăuţi
• Vladimir de Repta (1842 - 1926) prelat şi teolog creştin ortodox român, originar din Bănila pe Ceremuş, mitropolit al Bucovinei între anii 1902-1924, profesor şi rector al Universităţii din Cernăuţi, preşedinte al Senatului României

• Anastasiya Markovich, (1979) pictoriţă ucraineană

• Hermann Scharf
• Fritz von Scholz
• Nazariy Yaremchuk
• Anna Berezovskaya

• Ilasievici Artemie(1886-1938), învăţător
• Luca Gheorghe,(1943- )inginer
• Ion G. Sbiera (n. 1 noiembrie 1836, Horodnic de Jos, Suceava - d. 22 octombrie 1916, Cernăuţi) a fost un folclorist şi istoric literar român, membru fondator (1866) al Academiei Române. A fost profesor de limba şi literatura română la Cernăuţi. Una dintre personalităţile proeminente ale culturii româneşti din Bucovina.

[modifică] Vezi şi

• Nume de oraşe în limba română

[modifică] Bibliografie

• Helmut Braun, Czernowitz. Die Geschichte einer untergegangenen Kulturmetropole (în trad. "Cernăuţi. Istoria unei metropole culturale apuse"), Berlin 2005.

[modifică] Legături externe

Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Cernăuţi

• Vechi imagini din Cernăuţi
• http://www.czernowitz.de (German) Czernowitz Bukowina - Wo Menschen und Bücher lebten. Books and news about Chernivtsi and Bukovina
• imagini din Cernăuţi, oraşul vorbitor de cinci limbi
• Vechile denumiri germane ale străzilor din Cernăuţi, dinainte de 1918

[modifică] Galerie de imagini vechi

Cernăuţi (înc. sec. XX)	Cernăuţi (înc. sec. XX)	Cernăuţi (înc. sec. XX)	Cernăuţi (înc. sec. XX)
Harta românească a Cernăuţiului	Mijloacele de transport în comun din Cernăuţiul interbelic	Biserica armeneasca din Cernăuţi	Hotel comunal din Cernăuţi

[modifică] Galerie de imagini actuale

Primăria din Cernăuţi	Cernăuţi - intrarea în Parcul Central	Gara din Cernăuţi	Monumentul din Cernăuţi al eroilor (sovietici) căzuţi în al doilea război mondial
Universitatea de medicină din Cernăuţi	Interior de biserică din Cernăuţi	Monumentul din Cernăuţi dedicat eroilor români	Cernăuţi - Hotel Bristol
Imagini de pe străzile Cernăuţiului	Imagini de pe străzile Cernăuţiului	Imagini de pe străzile Cernăuţiului	Imagini de pe străzile Cernăuţiului

[modifică] Galerie de imagini panoramice

Panorama Gării Cernăuţi

Piaţa din faţa hotelului Bristol - Cernăuţi

Piaţa din faţa hotelului Bristol (cealalta parte)- Cernăuţi

v • d • m Diviziuni administrative ale Regiunii Cernăuţi, Ucraina Raioane Adâncata · Chelmenţi · Cozmeni · Herţa · Hotin · Noua Suliţă · Putila · Secureni · Storojineţ · Vijniţa · Zastavna Oraşe Cernăuţi · Cozmeni · Herţa · Hotin · Noua Suliţă · Novodnistrovsk · Secureni · Storojineţ · Văşcăuţi · Vijniţa · Zastavna Aşezări urbane Adâncata · Berhomete pe Siret · Chelmenţi · Costrijeni · Crasna · Lujeni · Nepolocăuţi · Putila Sate Boian · Cernăuca · Fântâna Albă · Voloca · mai mult...