Secureni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Secureni
Сокиряни
—  Oraș  —
Drapel
Drapel
Stema Secureni
Stemă
48°26′53″N 27°24′42″E / 48.44806°N 27.41167°E / 48.44806; 27.41167

Țară Ucraina Ucraina
Regiune Cernăuți
Raion Secureni
Atestare documentară 1666

Guvernare
 - Primar Vasil Ravlik

Suprafață
 - Total 3  km²
Altitudine 228 m.d.m.

Populație (2007)
 - Total 9,683 locuitori
 - Densitate 3.294 loc./km² 

Cod poștal 60200 — 60207
Prefix telefonic +380 3739

Site: [1]

Secureni, întâlnit și sub formele Târgu Secureni și Săcureni (în ucraineană Сокиряни, transliterat Sokîreanî, în rusă Сокиряны, transliterat Sokireanî, în germană Sokyrjany, în poloneză Sokiriany) este un oraș în regiunea Cernăuți (Ucraina), centru administrativ al raionului omonim. Este situat la o distanță de 111 km est de orașul Cernăuți și la 3 km de frontiera între Ucraina și Republica Moldova.

Orașul este situat la o altitudine de 228 metri, în partea de sud-est a raionului Secureni și are 9,683 locuitori, preponderent ucraineni.

Orașul se află în apropierea frontierei cu Republica Moldova, aici funcționând punctul internațional rutier și feroviar de trecere a frontierei Secureni - Ocnița, între Ucraina și Republica Moldova, precum și punctul local de trecere auto Secureni - Clocușna, numai pentru cetățenii Republicii Moldova și Ucrainei care locuiesc permanent în raioanele administrative de frontieră.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Prima mențiune documentară a orașului datează din anul 1666, perioadă în care făcea parte din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei și se numea Săcureni. Conform unei legende, numele localității provine de la cuvântul ucraineană "Sokyra" (în ucraineană Сокира), care înseamnă topor. Și în limba română secure (săcure) înseamnă topor. La începutul secolului al XVI-lea, oștile otomane au invadat Moldova și Bucovina, iar țăranii au fugit în păduri pentru a scăpa de robia păgână. Fugarii și-au ales un loc de popas pe malul unui pârău care se vărsa în Nistru. Aici au fost atrași de pădurea deasă, în care găseau din abundență ciuperci, fructe de pădure și vânat. Oamenii și-au construit case într-un luminiș din pădure, tăind copacii. Din acest motiv, ei au fost numiți secureni.

Până în anul 1711, Săcurenii au făcut parte din Principatul Moldovei, apoi din 1711 și până în 1812 din raiaua Hotinului a Imperiului Otoman.

Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 18061812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la Turci, denumind ansamblul Basarabia (în 1813) și transformându-l într-o gubernie împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău[1]).

La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Secureni făcea parte din Ocolul Nistrul de jos a Ținutului Hotin [2], ca reședință de ocol. În anul 1864 s-a deschis școala din sat, iar în 1893 localitatea a fost legată la rețeaua de căi ferate a Rusiei.

După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Secureni-Târg a făcut parte din componența României, ca localitate de reședință a Plasei Secureni a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din evrei. În perioada interbelică, Secureni-Târg era un centru comercial important din zonă, aici funcționând o pretură, o judecătorie, un oficiu PTT de stat, un oficiu telefonic, un liceu particular, un spital de stat și un spital evreiesc [3].

Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de sovietici, Stalin a dezmembrat-o în trei părți. Astfel, la 2 august 1940, a fost înființată RSS Moldovenească, iar părțile de sud (județele românești Cetatea Albă și Ismail) și de nord (județul Hotin) ale Basarabiei, precum și nordul Bucovinei și Ținutul Herța au fost alipite RSS Ucrainene. La 7 august 1940, a fost creată regiunea Cernăuți, prin alipirea părții de nord a Bucovinei cu Ținutul Herța și cu cea mai mare parte a județului Hotin din Basarabia [4].

În perioada 1941-1944, toate teritoriile anexate anterior de URSS au reintrat în componența României. Apoi, cele trei teritorii au fost reocupate de către URSS în anul 1944 și integrate în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți. În anul 1966, satul Secureni a primit statutul de oraș.

Începând din anul 1991, orașul Secureni face parte din raionul Secureni al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente, fiind centru administrativ raional. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 329 (43+286), adică 2,72% din populația localității [5]. În prezent, orașul are 9.683 locuitori, preponderent ucraineni.

În orașul Secureni, funcționează trei puncte de trecere a frontierei în Republica Moldova:

  • Secureni - Ocnița - punct internațional de trecere auto
  • Secureni - Ocnița - punct internațional de trecere feroviar
  • Secureni - Clocușna - punct local de trecere auto, numai pentru cetățenii Republicii Moldova și Ucrainei care locuiesc permanent în raioanele administrative de frontieră

Populație[modificare | modificare sursă]

1930: 5.759 (recensământ)[6]
1989: 12.807 (recensământ) [7]
2001: 10.258 (recensământ)
2005: 9.883 (estimare)
2007: 9.683 (estimare)

Personalități[modificare | modificare sursă]

Orașul Secureni este locul de naștere al mai multor personalități:

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Lucian Predescu - Enciclopedia României (Ed. Cugetarea – Georgescu Delafras, București, 1940), p. 563
  2. ^ Viața Basarabiei nr. 3/martie 1933 - Regiunile naturale dintre Prut și Nistru (articol de T. Porucic)
  3. ^ Județul Hotin
  4. ^ Florin Constantiniu - O istorie sinceră a poporului român (Ed. Univers Enciclopedic, București, 2002), p.340-353
  5. ^ Dr. Ion Popescu - Cap. II. Populația românofonă din Regiunea Cernăuți la sfârșitul perioadei sovietice (Nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și Ținutul Herței)
  6. ^ Land: Territorium der heutigen Republik Moldau, 1930 Teil Rumäniens - Bezeichnung: Die registrierte Wohnbevölkerung nach Nationalität und Muttersprache 1930 - Bezirk Hotin
  7. ^ World Gazetteer

Legături externe[modificare | modificare sursă]