Deportare
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Deportarea (din franceză déporter, latină deportare, în traducere "a muta în altă parte") reprezintă acțiunea de a goni pe cineva, cel mai adesea un grup de persoane, de pe teritoriul său de origine, sau din țara sa, uneori și prin ținere în captivitate, sau acțiunea de a trimite pe cineva forțat într-o regiune îndepărtată, ca măsură politică, cel mai adesea represivă.
Un deportat celebru din istoria antică a fost marele poet latin Publius Ovidius Naso (43 î.d.Hr.-17 d.Hr.), care a fost deportat la Tomis, trăind aici în exil din anul 8 î.d.Hr. până la moarte.
