Zastavna

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Zastavna
Заставна
—  Oraș  —
Drapel
Drapel
Stema Zastavna
Stemă
48°31′21″N 25°50′40″E / 48.52250°N 25.84444°E / 48.52250; 25.84444

Țară Ucraina Ucraina
Regiune Cernăuți
Raion Zastavna
Atestare documentară 1589

Guvernare
 - Primar Iaroslav Țurkan

Altitudine 223 m.d.m.

Populație (2007)
 - Total 8,510 locuitori

Cod poștal 59400 — 59405
Prefix telefonic +380 3737

Zastavna (în ucraineană Заставна, în rusă Заставна, în germană Zastawna și în poloneză Zastawna) este un oraș în regiunea Cernăuți (Ucraina), centru administrativ al raionului omonim. Este situat la o distanță de 23 km nord de orașul Cernăuți.

Orașul este situat la o altitudine de 223 metri, în partea de centru a raionului Zastavna. Are 8,510 locuitori, preponderent ucraineni.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Prima mențiune documentară a localității Zastavna are loc în anul 1589, perioadă când făcea parte din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. Denumirea orașului provine de la cuvântul "ipotecă" sau "angajament".

În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Zastavna a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, fiind reședința districtului omonim (în germană Zastawna).

După Unirea Bucovinei cu România la 27 noiembrie 1918, satul Zastavna a făcut parte din componența României, ca localitate de reședință a Plasei Nistrului din județul Cernăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și comunități de români și de evrei. În anul 1930, orașul avea 5.038 locuitori, din care 2.344 bărbați și 2.694 femei, fiind a treia localitate din județ ca număr de locuitori după orașele Cernăuți și Sadagura. În perioada interbelică au funcționat aici o pretură, o judecătorie de ocol, un comisariat de poliție, o gară (pe linia JurcăuțiVrânceni), un serviciu sanitar, un oficiu P.T.T. și un oficiu telefonic.

Orașul era industrializat, aici existând câteva fabrici mici de uleiuri vegetale, o moară cu aburi și câteva bănci. Comerțul local era puțin dezvoltat și specializat pe produse agricole (cereale) și animale (vite). În fiecare an, la 12 iulie, avea loc în oraș un bâlci.

Fiind un centru important pe plan local, ființa aici o școală primară. Existau și societăți cultural-sportive (Cercul de lectură polonez, Societatea izraelită "Th. Herzl", un cinematograf) sau biserici (una ortodoxă, una greco–catolică, una romano-catolică, o casă de rugăciuni adventistă și o sinagogă). De asemenea, pentru ocrotirea sănătății își desfășura activitatea un dispensar medical [1].

Memorialul evreilor din Zastavna care au pierit în Holocaust.

Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. În cursul celui de-al doilea război mondial, 635 evrei din Zastavna, ca și alți evrei din Bucovina, au fost deportați în Transnistria. Doar 120 dintre ei au supraviețuit. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene.

Începând din anul 1991, orașul Zastavna face parte din raionul Zastavna al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente, fiind centru administrativ raional. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 57 (33+24), adică 0,62% din populația localității [2]. În prezent, orașul are 8.510 locuitori, preponderent ucraineni.

În orașul Zastavna există un liceu cu patru clase cu profil matematică-fizică. De asemenea funcționează o fabrică de unt și produse lactate. Zilele orașului se serbează pe data de 22 mai a fiecărui an.

Populație[modificare | modificare sursă]

1930: 5.038 (recensământ) [3]
1941: 5.000 (recensământ) [4]
1989: 9.438 (recensământ) [5]
2001: 8.866 (recensământ)
2005: 8.673 (estimare)
2007: 8.510 (estimare)

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Județul Cernăuți
  2. ^ Dr. Ion Popescu - Cap. II. Populația românofonă din Regiunea Cernăuți la sfârșitul perioadei sovietice (Nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și Ținutul Herței)
  3. ^ Villages of Bukovina
  4. ^ Publikationstelle Wien, Die Bevölkerungzählung in Rumänien, 1941, Viena 1943
  5. ^ World Gazetteer

Legături externe[modificare | modificare sursă]