Traian Popovici

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Primarul oraşului Cernăuţi, Traian Popovici.

Traian Popovici (n. 17 octombrie 1892, satul Rușii Mănăstioarei, Ducatul Bucovinei, Austro-Ungaria - d. 4 iunie 1946, satul Colacu, comuna Fundu Moldovei, județul Suceava) a fost un avocat român și primar al orașului Cernăuți în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, cunoscut pentru că a salvat de la deportare 20.000 de evrei din Bucovina.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Traian Popovici s-a născut la data de 17 octombrie 1892 în satul Rușii-Mănăstioara, pe atunci în Ducatul Bucovinei (Austro-Ungaria), astăzi localitate în comuna Udești din județul Suceava. Era fiul preotului Ioan Popovici și strănepot al celebrului preot Andrei din Udeștii Sucevei, cel care, în anul 1777, a refuzat să depună jurământul față de noua stăpânire austriacă. [1] Unchiul său era Dori Popovici (1873-1950), viitor ministru pentru problemele Bucovinei în guvernele conduse de generalul Alexandru Averescu.

A studiat la Gimnaziul superior din orașul Suceava (1903-1911), apoi s-a înscris la Facultatea de Drept din cadrul Universității Cernăuți, pe care a absolvit-o abia la sfârșitul primului război mondial. A fost președinte al Societății Academice "Junimea". În anul 1908, în timpul liceului, a trecut clandestin granița dintre Austro-Ungaria și România, pentru a-l vedea pe Nicolae Iorga care vizita localitatea Burdujeni (astăzi cartier al municipiului Suceava) [2].

Când a început Primul război mondial, în anul 1914, a trecut în România și s-a înrolat în Armata Română, luptând până la sfârșitul războiului. A absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universității Cernăuți în anul 1919, obținând ulterior titlul științific de Doctor în drept. După primul război mondial s-a stabilit pentru scurt timp la Chișinău, unde a fost secretar la "Casa Noastră", organizație care se ocupa cu împroprietărirea țăranilor.

În perioada interbelică a lucrat ca avocat în municipiul Cernăuți. După ocuparea Bucovinei de Nord, în iunie 1940, dr. Popovici s-a refugiat în orașul București, unde și-a continuat îndeletnicirea de avocat.

În anul 1941, conducătorul statului român, mareșalul Ion Antonescu i-a cerut să devină primar al orașului Cernăuți, dar Popovici a refuzat inițial, deoarece nu dorea să servească un guvern fascist. S-a răzgândit însă datorită sfaturilor primite de la prieteni.

La începutul lunii iulie 1941, dr. Popovici este trimis în Bucovina ca „prim-ajutor de primar" (funcție echivalentă cu cea de viceprimar) al municipiului Cernăuți, sosind acolo la data de 8 iulie 1941. Ca primar a fost numit dr. Octavian Lupu, șeful serviciului sanitar al municipiului Cernăuți. La data de 1 august 1941, la două zile după eliberarea din funcție a dr. Lupu, guvernatorul militar al Bucovinei, colonelul Alexandru Rioșanu, îl numește pe dr. Traian Popovici în funcția de primar al municipiului Cernăuți.

Câteva zile după ce a acceptat postul, la 11 octombrie 1941, a fost invitat la colonelul Rioșanu, unde i s-a adus la cunoștință ordinul de evacuare a evreilor și crearea unui ghetou evreiesc în Cernăuți. Această acțiune urma să fie realizată sub conducerea Primăriei și sub controlul Pretoratului armatei.

Ghetoul a fost înființat în perimetrul cartierului evreiesc (o zonă situată în împrejurimile actualei străzi Sahaidacinyj). Condițiile de viață din ghetou urmau să fie foarte aspre: s-a interzis părăsirea ghetoului după orele 18.00; spațiile de cazare din ghetou nu puteau adăposti mai mult de 10.000 de persoane, dar cu toate acestea aici urmau să fie închiși 50.000 evrei.

Aceste condiții inumane de viață (condiții igienico-sanitare mizerabile; lipsa alimentelor etc.) l-au speriat pe primarul Popovici, care în dimineața zilei de 12 octombrie 1941, la o ședință specială de înalt nivel a provinciei, a pus în discuție problema populației evreiești. El a refuzat să accepte ca acea parte a populației orașului să fie închisă între garduri cu sârmă ghimpată, subliniind faptul că populația românească nu trebuie să susțină politica și măsurile antisemite adoptate în Germania nazistă[3]. După lungi dezbateri, guvernatorul regiunii i-a acceptat punctul de vedere. Datorită faptului că Popovici a luat apărarea evreilor, adversarii săi politici l-au poreclit „jidovitul".

În anul 1941, noul guvernator militar al Bucovinei, generalul Corneliu Calotescu, a anunțat decizia ca toți evreii din Cernăuți să fie deportați în Transnistria. După discuții cu guvernatorul, acesta a acceptat ca Popovici să nominalizeze 200 de evrei care să fie exceptați. Nemulțumit de concesia modestă care i se făcuse, Traian Popovici a încercat să vorbească cu Antonescu însuși, de astă dată argumentând că evreii erau de importanță capitală pentru economia Cernăuțiului și a cerut o amânare până când se găsesc înlocuitori pentru ei. El a argumentat că în situația deportării tuturor evreilor din oraș, producția de război a Cernăuțiului ar fi grav afectată [4].

Primarul Popovici a expus această situație în Consiliul de Miniștri, convocat imediat de către mareșalul Antonescu. Ca rezultat al insistenței sale, i s-a permis să extindă lista, care cuprindea evreii clasificați după profesii (meșterii din toate ramurile de industrie, medicii, arhitecții, inginerii, magistrații, avocații etc.). În versiunea ei finală, lista cuprindea un număr de 20.000 de evrei, ale căror vieți au putut fi salvate astfel.

Traian Popovici a fost primar al municipiului Cernăuți între anii 1941-1942. Imediat după război, fostul primar a publicar cartea Spovedania unei conștiințe, evocând tragedia evreilor bucovineni, pe care el o percepe ca o „barbarie” și ca o tragedie românească. Marcat de tragedia Bucovinei, el a scris versuri cu un pronunțat caracter patriotic, rămase în manuscris.

Mormântul dr. Traian Popovici în curtea bisericii de lemn din Colacu.

Dr. Traian Popovici a murit la data de 4 iunie 1946 în satul Colacu din comuna Fundu Moldovei (județul Suceava), fiind înmormântat în curtea bisericii din sat.

Cinstirea memoriei sale[modificare | modificare sursă]

În anul 1989, statul Israel i-a decernat avocatului dr. Traian Popovici titlul, medalia și diploma de Drept între popoare, distincție acordată ne-evreilor care s-au comportat cu eroism, cu riscul vieții, familiei și avutului încercând să salveze evrei de genocidul Holocaustului. Drept dovadă a atitudinii sale curajoase și a eforturilor de salvare a evreilor bucovineni, în orașul israelian Tel Aviv a fost ridicat un monument al dr. Traian Popovici.

În luna iunie 2002, la solicitarea Ministerului Culturii și Cultelor, Primăria Sectorului 3 a Municipiului București a elaborat o hotărâre prin care a schimbat denumirea străzii „Unității” în cea de strada „Dr. Traian Popovici”, cinstindu-se astfel memoria vestitului primar al Cernăuțiului (1941-1942) care a salvat de la deportare aproape 20.000 de evrei [5].

În același an, a fost editat din initiațiva Fundației Dr. Wilhelm Filderman și cu sprijinul material al Ministerului Culturii și Cultelor, cartea de memorii a lui Traian Popovici, intitulată "Spovedanii" (în ediție bilingvă română și engleză). Volumul a fost prefațat de către acad. prof. dr. Răzvan Theodorescu, ministrul român al culturii și cultelor.

În anul 2008, la inițiativa Asociației pentru Educație, Democrație și Toleranță "Traian Popovici" și cu finanțarea Ministerului Culturii și Cultelor a fost dezvelit în satul Colacu un bust în memoria fostului primar cernăuțean.

La 21 aprilie 2009, la inițiativa evreilor supraviețuitori ai Holocaustului, dar și cu susținerea autorităților locale din Cernăuți, a fost amplasată o placă comemorativă din marmură neagră pe peretele fostei locuințe din Cernăuți a lui Traian Popovici (de pe strada Zankovetka nr. 6). La acest eveniment au participat printre alții Volodimir Kuliș (guvernatorul regiunii Cernăuți) și Dorin Popescu (consilier diplomatic, consulul interimar al României la Cernăuți). Scrisă în trei limbi: română, ucraineană și engleză, placa comemorativă omagiază personalitatea primarului Traian Popovici [6].

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Emil Satco - "Enciclopedia Bucovinei", vol. II (Ed. Princeps Edit, Iași, 2004), p. 251
  2. ^ Un Wallenberg al României
  3. ^ Traian Popovici - Memorii cernăuțene. În revista „Plai Românesc”, anul X, nr. 2(143) din februarie 2000, p. 3.
  4. ^ Traian Popovici - Spovedanii (Ed. Fundației Dr. Wilhelm Filderman, București, 2002)
  5. ^ Amos News, 27 iunie 2002 - Strada Unității primește numele lui Traian Popovici
  6. ^ Crai Nou, 18 aprilie 2009 - Traian Popovici va fi omagiat la Cernăuți

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Traian Popovici - Spovedanii.Testimony.Trad.în l.engl. Viviane Prager. (Ed. Fundației Dr. Wilhelm Filderman, București, 2002)
  • Emil Satco - Enciclopedia Bucovinei, vol. II (Ed. Princeps Edit, Iași, 2004

Legături externe[modificare | modificare sursă]