Adâncata

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pentru alte sensuri, vedeți Adâncata (dezambiguizare).
Adâncata
Глибока
—  Oraș  —
Conacul familiei Skibniewski din Adâncata în 2008.
Conacul familiei Skibniewski din Adâncata în 2008.
Stema Adâncata
Stemă
48°05′00″N 25°56′00″E / 48.08333°N 25.93333°E / 48.08333; 25.93333

Țară Ucraina Ucraina
Regiune Cernăuți
Raion Adâncata
Atestare documentară 1438

Guvernare
 - Primar Kostantin Horiaciko

Altitudine 342 m.d.m.

Populație (2007)
 - Total 9,223 locuitori
 - Densitate 1.426 loc./km² 

Cod poștal 60400—60406
Prefix telefonic +380 3734
Conacul familiei Skibniewski din Adâncata prin anul 1925.

Adâncata, întâlnit și sub forma Hliboca (în ucraineană Глибока, în rusă Глыбокая, în germană Hliboka sau Hlyboka și în poloneză Hliboka) este un oraș în regiunea Cernăuți (Ucraina), centru administrativ al raionului omonim. Este situat la o distanță de 30 km sud de orașul Cernăuți.

Orașul este situat la o altitudine de 342 metri, în partea de centru a raionului Adâncata. Are 9,223 locuitori, preponderent ucraineni.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Localitatea Adâncata a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. Prima atestare documentară a localității a avut loc în anul 1438.

În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Adâncata a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Siret (în germană Sereth).

În anul 1857 s-a construit în sat o fabrică de alcool, iar în 1869 s-a început construcția liniei ferate Cernăuți - Vadu Siret - Suceava, care a trecut prin Adâncata. Conform recensământului din 1910, în Adâncata locuiau 5.549 persoane, aceștia fiind în mare majoritate țărani angajați în agricultură.

Până la cel de-al doilea război mondial, majoritatea terenurilor din Adâncata erau stăpânite de familii nobiliare poloneze: prințul Adam Stanisław Sapieha (până în 1892), apoi de Bronislaw Skibniewski (1830-1904) și ulterior de fiul său, Aleksander Skibniewski (1868-1942).

După Unirea Bucovinei cu România la 27 noiembrie 1918, satul Adâncata a făcut parte din componența României, în Plasa Flondoreni a județului Storojineț. În anul 1930, orașul avea 5.413 locuitori, majoritatea populației era formată din români, existând și comunități de ucraineni, evrei, poloni și germani. În perioada interbelică, a funcționat în sat o gară CFR, un protopopiat ortodox (în jurisdicția Mitropoliei Bucovinei și Dalmației) și un cămin cultural al Fundației Culturale Regale "Principele Carol". De asemenea, a fost înființată aici o fabrică de unt [1].

Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene.

În anul 1956, Adâncata a primit statutul de așezare urbană (orășel), devenind reședință a nou-înființatului raion Adâncata. În perioada iulie 1959 - iulie 1992 Adâncata a inclus partea de nord-est a satului Dimca.

Începând din anul 1991, orășelul Adâncata face parte din raionul Adâncata al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente, fiind centru administrativ raional. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 1.881 (1.698+183), adică 20,11% din populația localității [2]. În prezent, orașul are 9.223 locuitori, preponderent ucraineni.

Prezent[modificare | modificare sursă]

În prezent, în oraș funcționează un teatru național, un muzeu de istorie, un cinematograf, un stadion, o orchestră de muzică populară și grupul de dans popular "Izvorașul".

În piața centrală a orașului se află un monument al scriitorului ucrainean Taras Șevcenko și un Monument al soldaților căzuți în Războiul din Afganistan.

Populație[modificare | modificare sursă]

1910: 5.549 (recensământ)
1930: 5.413 (recensământ) [3]
1989: 9.352 (recensământ)
2001: 9.302 (recensământ)
2007: 9.223 (estimare)
2013: 9.000 (estimare)[4]

Personalități[modificare | modificare sursă]

  • Domka Botușanska - poetă ucraineană
  • Serghei Kaniuk - scriitor
  • Anna-Daria Andrusiak - artistă
  • Gheorghi Bezverhnîi - jurnalist, membru al Uniunii Jurnaliștilor din Ucraina
  • Gheorghi Naghirnîi - lucrător cultural emerit din Ucraina

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

  • Biserica "Sf. Mihail" - construită în 1908
  • Spitalul regional de copii - amplasat într-o fostă casă boierească de la începutul secolului al XIX-lea [5]
  • Biblioteca Centrală Raională - amplasată într-o clădire construită de coloniștii germani
  • Arhiva Regională - amplasată într-o clădire de la mijlocul secolul al XIX-lea [6]
  • Școala de muzică - amplasată într-o clădire construită la sfârșitul secolului al XIX-lea [7]
  • Biserica romano-catolică - construită în anul 1908 de comunitatea poloneză romano-catolică [8]
  • Monumentul lui Taras Șevcenko - amplasat în anul 1962 în Piața Centrală [9]
  • Monumentul Olgăi Kobyleanska - amplasat în anul 1992 în apropierea Liceului [10]
  • Monumentul soldaților care au fost uciși în Afganistan - amplasat în 1992 în Piața Centrală [11]
  • Muzeul orașului - conține exponate istorice

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Județul Storojineț
  2. ^ Dr. Ion Popescu - Cap. II. Populația românofonă din Regiunea Cernăuți la sfârșitul perioadei sovietice (Nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și Ținutul Herței)
  3. ^ Villages of Bukovina
  4. ^ World Gazetteer”. Arhivat din original la 30 iunie 2013. http://archive.is/tbYXt. 
  5. ^ Spitalul regional de copii
  6. ^ Arhiva Regională
  7. ^ Școala de muzică
  8. ^ Biserica romano-catolică
  9. ^ Monumentul lui Taras Șevcenko
  10. ^ Monumentul Olgăi Kobyleanska
  11. ^ Monumentul soldaților care au fost uciși în Afganistan

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Adâncata