Gheorghe Vlădescu-Răcoasa

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Gheorghe Vlădescu-Răcoasa.

Gheorghe Vlădescu-Răcoasa (n. 7 noiembrie 1895, Răcoasa, județul Vrancea - d. 17 decembrie 1989) a fost un sociolog și om politic român. A fost profesor universitar la București, colaborând cu acad. Dimitrie Gusti. A îndeplinit funcția de vicepreședinte al Institutului Internațional de Sociologie din Paris (1936-1947). A publicat lucrări de sociologie.

A fost membru al Partidului Social-Democrat și a sprijinit fuziunea PSDR cu PCR.

A îndeplinit funcțiile de ministru al naționalităților minoritare (6 decembrie 1944 - 28 februarie 1945), subsecretar de stat la Subsecretariatul pentru Minorități (6 martie 1945 - 30 noiembrie 1946), director al Bibliotecii Centrale Universitare din București (1952-1956). Ministrul secretar de stat Boiangiu Octavian (viitor prof.univ.dr. și decan ASE București).

Cu prilejul aniversării a 60 de ani de la făurirea PCR, prin Decretul nr. 95 din 7 mai 1981, i s-a conferit Ordinul Apărarea Patriei clasa I.[1]

Lucrări publicate[modificare | modificare sursă]

  • "Schiță istorică a sociologiei în România"
  • "Politica și dreptul în renaștere"

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Decretul nr. 95 din 7 mai 1981 privind conferirea unor distincții ale Republicii Socialiste România