Catul Bogdan
Catul Bogdan | |
Date personale | |
---|---|
Născut | [2][3] Colmar, Alsacia-Lorena, Franța |
Decedat | (81 de ani)[2] București, România[4] |
Părinți | Gheorghe Bogdan-Duică |
Cetățenie | România |
Ocupație | pictor |
Limbi vorbite | limba română limba franceză |
Activitate | |
Domeniu artistic | pictură, pictură murală, frescă[1], grafică[1], pedagogie[1] |
Studii | Școala Națională Superioară de Arte Frumoase de la Paris, Academia Julian |
Pregătire | Ernest Laurent[*] |
Profesor pentru | Eremia Profeta, Artur Vetro, Florin Mitroi (pictor), Gheorghe I. Anghel, Marin Gherasim, Francisc Baranyai |
Mișcare artistică | postimpresionism, Salonul Oficial de pictură și sculptură |
Opere importante | Catedrala Ortodoxă a Vadului, Feleacului și Clujului, Biserica ortodoxă din Iosefin, Timișoara |
Influențat de | Paul Cézanne |
Modifică date / text |
Catul Bogdan (n. , Colmar, Alsacia-Lorena, Franța – d. , București, România) a fost artist vizual, pictor și pedagog român.
Biografie
[modificare | modificare sursă]Catul Bogdan fost fiul istoricului literar academician Gheorghe Bogdan-Duică și al soției sale, care era origine alsaciană.
A urmat din 1915 Liceul Mihai Viteazul și cursurile Școlii Superioare de Arhitectură din București, studii pe care le-a întrerupt pentru executarea stagiului militar, în timpul Primului Război Mondial, urmând Școala de Ofițeri de Geniu.
În 1919 Catul Bogdan a debutat la București, cu o expoziție la Ateneul Român, împreună cu arhitectul Horia Creangă.
Spre sfârșitul anului 1919 a plecat la Paris, unde s-a înscris la Academia Julian, pentru a se pregăti în vederea examenului pentru École nationale Superieure de Beaux-Arts (Școala Națională Superioară de Arte), unde a studiat cu profesorul Ernest Laurent, absolvind studiile în 1924.
În 1924 a avut prima expoziție personală în Sala Mozart, din București, împreună cu Lucian Grigorescu,
Întors în România, în 1929, și-a început activitatea didactică la Școala de Arte Frumoase din Cluj, recent înființată, în 1925. Printre profesori se aflau și alți tineri întorși de curând de la studii la Paris: Anastase Demian, Aurel Ciupe și Romul Ladea. Ca profesor, Catul Bogdan și-a întemeiat sistemul de învățământ pe precepte deduse din pictura lui Paul Cézanne[5].
În 1933 școala s-a transferat la Timișoara, așa că a fost obligat să se mute și el[6]. Printre elevii săi la Timișoara s-a numărat și Artur Vetro. Catul Bogdan a revenit la Cluj în 1949.
În 1951 a venit la București, ca profesor la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” (în prezent Universitatea Națională de Arte București), unde a profesat până în 1967.
Opera
[modificare | modificare sursă]Pictură de biserici
[modificare | modificare sursă]- În Catedrala Ortodoxă a Vadului, Feleacului și Clujului, ridicată în perioada 1923-1933, Catul Bogdan a pictat cupola altarului. Alți pictori care au contribuit au fost Anastase Demian, care a realizat cupola pantocratorului; Gheorghe Ressu, tâmpla și Alexandru Dimitriu, care a pictat aramaria, crucile și decorațiunile cupolelor.[7] Prin anul 2002, Mitropolitul Bartolomeu a luat decizia ca pictura murală din Catedrala Ortodoxă Mitropolitană să fie înlocuită cu mozaicuri. Din păcate,scenele biblice și imaginile unor sfinți, pictate în anii 1928-1933 de către profesorii Academiei de Artă, Anastasie Demian și Catul Bogdan, au dispărut în proporție de peste 70%, pentru a face loc unor mozaicuri.[8]
- Împreună cu Ioachim Miloia a executat pictura murală din Biserica ortodoxă din Iosefin, Timișoara[9], în anii 1935-1936. Catul Bogdan a pictat absida altarului și în continuare iar dr. Ioachim Miloia a pictat cupola centrală și bolta semicilindrică spre altar, precum și icoanele de pe iconostas.[10]
- În Biserica din Mehala cu hramul „Înălțarea Domnului", ridicată între 4 octombrie 1925 și 10 octombrie 1937, există picturi numai pe iconostas, cupolă și pe absida altarului, toate realizate în tempera de către profesorul Catul Bogdan.[11]
Pictură de șevalet
[modificare | modificare sursă]În albumul publicat în 1972 de Vasile Drăguț la Editura Meridiane, apar reproduceri după următoarele picturi ale lui Catul Bogdan:
- După amiază de vară (1926),
- Pont Neuf (1927)
- La restaurant (1925),
- Case din Timișoara (1940)
- Casă albă (1927)
- Culesul (1929)
- Pe Sena (1927?)
- Natură moartă cu ceainic, Casa vecină (1945)
- Pentru Conferința Dezarmării de la Geneva (1932)
- Vânzător de ziare (Iarna la Cluj) (1931)
- În port (1931),
- Peisaj (1947),
- Natură moartă (1945),
- Portretul sculptorului Romul Ladea (1937)
- Cartierul Fabric din Timișoara (1933)
- Curte interioară (1947)
- Toamnă târzie (1947)
- Curte interioară (Provincie) (1937)
- Moți cu ciubere (1936)
- Femeie citind (1950)
- Peisaj (Curte la Timișoara)
- Marea la Costinești, Nud (Studiu) (1938)
- Copil din Bistra (1956)
- Portret de fată (1966)
- Nud în interior (1943)
- Nud (1968)
- Barăci (1969)
- La baie (1965)
- Bolnița Mânăstirii Tismana (1963)
- Fiul meu, Bulevard I (1966)
- Autoportret (1955)
- Casa tătarului, Portretul compozitorului Zeno Vancea (1955)
- Portretul Prof. Nicolae Iorga, Peisaj din București, Țărancă cu cojoc (1963)
- Târg (1963)
- Grădină de vară (1970)
- Portretul pictorului Jean Al. Steriadi (1942)
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b c Czech National Authority Database, accesat în
- ^ a b Catul Bogdan, Internet Speculative Fiction Database, accesat în
- ^ Catul Bogdan, Allgemeines Künstlerlexikon Online
- ^ Union List of Artist Names, , accesat în
- ^ Modernitate și pedagogie artistică. La Timișoara
- ^ „Facultatea de Arte și Design din Timișoara”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Catedrala Arhiepiscopală din Cluj
- ^ „Demers pentru salvarea picturii din Catedrala Mitropolitană”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Timișoara în anul 1939 - Iosefin Arhivat în , la Wayback Machine. agenda.ro, accesat 2008-06-18
- ^ Biserică nou-restaurată la Timișoara[nefuncțională]
- ^ „Biserica din Mehala cu hramul „Înălțarea Domnului"”. Arhivat din original la . Accesat în .
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Vasile Drăguț: Catul Bogdan (album de pictură), 37 pagini text + 41 reproduceri color și alb-negru, format mic 18,5 cm/16 cm, Editura Meridiane, 1972
- Mircea Deac: 250 pictori români 1890-1945, Ed. Medro 2003
|
|