Horia-Roman Patapievici

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Horia Roman Patapievici)
Salt la: Navigare, căutare
Horia-Roman Patapievici
Horia-Roman Patapievici (1).jpg
Naștere 18 martie 1957 (1957-03-18) (54 de ani)
București,
Profesie fizician, eseist, filosof, publicist, activist civic
Naționalitate român
Activitatea literară
Operă de debut Cerul văzut prin lentilă

Note
Valoroase sunt doar lucrurile care îți intensifică ființa.” - Horia-Roman Patapievici

Horia-Roman Patapievici (născut 18 martie 1957 în București) este un scriitor, fizician, filosof și eseist român contemporan. Din anul 2005 deține funcția de președinte al Institutului Cultural Român[1].

Cuprins

[modificare] Biografie

Este fiul lui Denis (Dionosie) Patapievici, ajuns după al doilea război mondial membru al Partidului Comunist Austriac, apoi al PMR, director al Direcției Circulație Monetară la Banca Națională și reprezentant al României la CAER.[2]

În 1981 Horia Roman Patapievici își susține teza de licență despre laseri la Facultatea de fizică a Universității din București. Doctor al facultății de Filosofie din București cu teza „Imaginarul filosofic al fizicii. Cazul Pierre Duhem”.

A fost arestat o zi în timpul revoluției române din 1989.[3]

[modificare] Controverse

Gabriel Andreescu îl califică drept autor al unei cărți reacționare și drept facilitant al extremismului.[4]

„Cel care a transformat atitudinea antiminoritară, homofobia și antimulticulturalismul într-un larg succes cultural este Horia-R. Patapievici.[5]
—Gabriel Andreescu, Extremismul de dreapta în România

[modificare] Patapievici despre români

[modificare] Despre limba română:

  • „Româna este o limbă în care trebuie să încetăm să mai vorbim sau... să o folosim numai pentru înjurături...” (din H. R. Patapievici, „Politice”, ediția 1996, pag. 64)

[modificare] Istoria românilor:

  • Toată istoria, mereu, peste noi a urinat cine a vrut. Cînd i-au lăsat romanii pe daci în forma hibridă strămoșească, ne-au luat în urină slavii: se cheamă că ne-am plămădit din această clisă, daco-romano-slavă, mă rog. Apoi ne-au luat la urinat la gard turcii: era să ne înecăm, așa temeinic au făcut-o. Demnitatea noastră consta în a ridica mereu gura zvîntată, iar ei reîncepeau: ne zvîntam gura la Călugăreni, ne-o umpleau iar la Războieni și așa mai departe, la nesfîrșit. Apoi ne-au luat la urină rușii, care timp de un secol și-au încrucișat jetul cu turcii, pe care, în cele din urmă, avînd o bășică a udului mai mare (de, bețiile...) i-au dovedit.” (din H. R. Patapievici, „Politice”, ediția 1996, pag. 63)

[modificare] Cultura românilor:

  • „Puturoșenia abisală a stătutului suflet românesc... spirocheta românească își urmează cursul pînă la erupția terțiară, subreptice, tropăind vesel într-un trup inconștient, pînă ce mintea va fi în sfîrșit scobită: inima devine piftie, iar creierul un amestec apos”. (din H. R. Patapievici, „Politice”, ediția 1996, pag. 49)

[modificare] Volumul "Politice"

Anumite afirmații din volumul "Politice" au produs iritare prin conținut defăimător la adresa României și a poporului român. Frazele următoare:

  • „Radiografia plaiului mioritic este ca a fecalei: o umbră fără schelet, o inimă ca un cur, fără șira spinării”,
  • „un popor cu substanța tarată. Oriunde te uiți, vezi fețe patibulare… guri vulgare, trăsături rudimentare”,
  • „Românii nu pot alcătui un popor fiindcă valorează cât o turmă”
  • „Româna este limba în care trebuie să încetăm să mai vorbim sau să o folosim numai pentru înjurături"

- au fost scoase, se presupune, din context și folosite de adversarii lui pentru a-l ataca[6]. Patapievici relatează că această corespondență a avut loc în 1990-1991, iar el a publicat-o în 1996 cu mențiunea expresă că exprimările cele mai excesive nu îl mai reprezintă și că le-a păstrat pentru a oferi cititorilor „o mărturie veridică a convulsiilor sociale de la începutul anilor 1990.[7] Considerându-se ținta unei campanii de defăimare orchestrate împotriva sa, Patapievici a făcut plângere la CNA împotriva postului de televiziune Antena 3, el considerându-se portretizat într-o manieră falsă.[8]

[modificare] Carieră

  • 1985 - 1989 – cercetător științific principal (septembrie 1985 - decembrie 1989) la Institutul pentru Studierea semiconductorilor (I.C.P.M.S.–București)
  • 1 octombrie 1990 - 1 octombrie 1994 – asistent universitar la Catedra de fizică a Institutului Politehnic din București
  • 1 octombrie 1994 - 1 octombrie 1996 – Director al centrului de Studii Germane al facultății de filosofie din Universitatea București
  • Din 1998 – editorialist al revistei "22"
  • Din martie 2000 – Membru al colegiului de conducere al CNSAS (Consiliul Național pentru studierea arhivelor Securității)
  • Din 2005, președintele Institutului Cultural Român.

[modificare] Specializări

Cercetător științific - Optică (laseri), Fizica solidelor (creșterea cristalelor, semiconductori, defecte, impurități)

[modificare] Burse și granturi de cercetare

  • TEMPUS (European Community) - Paris, École Pratique des Hautes Études, Ve Section (noiembrie - decembrie 1992
  • Eminescu Trust - Oxford, Oriel College - septembrie 1999

[modificare] Afilieri

[modificare] Premii și distincții

  • 1993 – Premiul pentru eseu al editurii Nemira
  • 1995 – Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor
  • 1995 – Premiul pentru jurnalism al revistei Cuvântul
  • 1995 – Omul anului desemnat de revista Cuvântul
  • Ofiter al Ordinului Artelor și Literelor - Republica Franceza

[modificare] Publicații

[modificare] Volume publicate

  • 1995 - Cerul văzut prin lentilă, eseuri, Editura Nemira, București
  • 1995 - Zbor în bătaia săgeții, Bildungsroman, Editura Humanitas, București
  • 1996 - Politice, Editura Humanitas, București, diverse eseuri politice, scrisori către Alexandru Paleologu, editoriale publicate inițial în Revista 22
  • 2001 - Omul recent, Editura Humanitas, București
  • 2004 - Discernământul modernizării, Editura Humanitas, București
  • 2004 - Ochii Beatricei sau cum arată cu adevărat lumea lui Dante, Editura Humanitas, București
  • 2007 - Despre idei și blocaje - Editura Humanitas, București

[modificare] Contribuții la volume colective

  • Istoria unei idei: non-separabilitatea (The History of an Idea: Non-Separability). În: Bohm - D. Plenitudinea lumii și ordinea ei (Ed. Humanitas, București, 1995), pag. 7-25.
  • Ioan Petru Culianu: o mathesis universalis (I. P. Couliano: A Mathesis Universalis). În: Culianu, I. P. - Gnozele dualiste ale Occidentului (Ed. Nemira, București, 1995), pag. 345-378.
  • A Theory of the Internal Medium. An Essay on the Reality of Philosophical Imaginary Concept in Exact Sciences. În: New Europe College Yearbook, 1994 (Ed. Humanitas, București, 1996), pag. 43-91.
  • Metafizica națiunii în act este o politică (The Metaphysics of Nationality is Politics In Actu). În: Andreescu, G. (ed.) - România versus România (Ed. Clavis, București, 1996), pag. 174-193.
  • Anatomia unei catastrofe (The Anatomy of a Catastrophe). În: Chimet, Iordan (ed.) - Momentul adevărului (Ed. Dacia, Cluj, 1996), pag. 168-183.
  • E. M. Cioran: Entre le démon fanfaron et le barbare sous cloche. Lectures de Cioran, textes réunis par Norbert Dodille et Gabriel Liiceanu, L’Harmattan, 1997: 61-67 (in French).
  • Dialogul generalizat al ideilor (The Generalized Dialogue of Ideas). În: Antohi, Sorin and Crăiuțu, A. (Eds.) - Pentru o filosofie a dialogului. Eseuri în onoarea lui Mihai Șora (Festschrift Mihai Șora) (Ed. Nemira, București, 1997), pag. 206-232.
  • Galileo Galilei: o carte despre destinul lui în cultura română (Galileo Galilei: a book about his destiny in Romanian culture). În: Stratan, Gh. - Galileu! O, Galileu! (Ed. Logos, București, 1997), pag. 186-197.
  • Ludwig von Mises: un aliat împotriva bigotismului intelectual (Introduction to Mises, Ludwig von). În Economic Policy. Thoughts for Today and Tomorrow (Ed. Nemira, București, 1998).

[modificare] Traduceri

  • David Bohm - Plenitudinea lumii și ordinea ei (Ed. Humanitas, București, 1995) (titlul original: The Wholeness and the Implicate Order, 1980)

[modificare] Note

  1. ^ Cât câștigă un filosof: Patapievici, venituri de 55.000 de euro în 2009, 16 Februarie 2010, capital.ro, accesat la 24 septembrie 2010
  2. ^ Horia Roman Patapievici. http://www.independentu.ro/detaliu_Horia%20roman_Patapievici_66.html. 
  3. ^ Celula de la Jilava, adăpostul lui Vosganian și Patapievici la Revoluție”. Adevărul. 21 decembrie 2006. http://www.adevarul.ro/2006-12-21/Decembrie%2089/celula-de-la-jilava-adapostul-lui-vosganian-si-patapievici-la-revolutie_211259.html. Accesat la 18 august 2008. 
  4. ^ Andreescu, Gabriel (2003). „Ideologii, discursuri, asocieri extremiste” (pdf). Extremismul de dreapta în România. Cluj: Centrul pentru Diversitate Etnoculturală. p. 26. ISBN 973–85738–8–2. http://www.edrc.ro/docs/docs/extremism_ro/IntregulVolum.pdf. Accesat la 2 iulie 2011. „Notorietatea pe care au căpătat-o oamenii de presă și de carte din categoria autorilor citați face ca valorile democrației liberale moderne să se afle astăzi în defensivă. Cazul lui Gabriel Liiceanu, care a promovat prin editura sa voga naționaliștilor și a iraționaliștilor interbelici – ideologi ai extremismului de dreapta –, sau al lui Horia-R. Patapievici, autorul unei cărți pe cât de reacționară, pe atât de succes, arată rolul intelectualilor antiminoritari și antimulticulturaliști în pregătirea unei atmosfere propice curentelor extremiste.” 
  5. ^ Ibidem, p. 24.
  6. ^ CNA: Patapievici e îndreptățit să solicite drept la replică de la Antena 3 (Galerie Foto) - Mediafax
  7. ^ Patapievici cere protecția CNA față de „linșajul mediatic" la care ar fi supus de Antena 3
  8. ^ Patapievici dă Antena 3 pe mâna CNA

[modificare] Legături externe

Interviuri

Unelte personale
Spații de nume
Variante
Vizualizări
Acțiuni
Navigare
Participare
Tipărire/exportare
Trusa de unelte
În alte limbi