Horia-Roman Patapievici

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

(Redirecţionat de la Horia Roman Patapievici)
Salt la: Navigare, căutare

Horia-Roman Patapievici (născut 18 martie 1957 în Bucureşti) este un scriitor, fizician, filosof şi eseist român contemporan.


Horia-Roman Patapievici

Naştere – 18 martie 1957 (1957-03-18) (52 ani)
Bucureşti,
Profesiune – fizician, eseist, filosof, publicist, activist civic
Naţionalitate – român
Operă/e de debut – Cerul văzut prin lentilă
Influenţe – Ludwig von Mises, Jakob Boehme,

Cuprins

[modifică] Biografie

Este fiul lui Emanuel Patapievici, ajuns după al doilea război mondial membru al Partidului Comunist Austriac, apoi al PMR şi director al Direcţiei Circulaţie Monetară la Banca Naţională şi reprezentant al României la CAER.[1][2][3].

În 1981 Horia Roman Patapievici îşi susţine teza de licenţă despre laseri la Facultatea de fizică a Universităţii din Bucureşti. Doctorand al facultăţii de Filosofie din Bucureşti cu teza „Imaginarul filosofic al fizicii. Cazul Pierre Duhem”.

A fost arestat în timpul revoluţiei române din 1989.[4]

[modifică] Carieră

  • 1985 - 1989 – cercetător ştiinţific principal (septembrie 1985 - decembrie 1989) la Institutul pentru Studierea semiconductorilor (I.C.P.M.S.–Bucureşti)
  • 1 octombrie 1990 - 1 octombrie 1994 – asistent universitar la Catedra de fizică a Institutului Politehnic din Bucureşti
  • 1 octombrie 1994 - 1 octombrie 1996 – Director al centrului de Studii Germane al facultăţii de filosofie din Universitatea Bucureşti
  • Din 1998 – editorialist al revistei "22"
  • Din martie 2000 – Membru al colegiului de conducere al CNSAS (Consiliul Naţional pentru studierea arhivelor Securităţii)
  • Din 2005, preşedintele Institutului Cultural Român.

[modifică] Specializări

Cercetător ştiinţific - Optică (laseri), Fizica solidelor (creşterea cristalelor, semiconductori, defecte, impurităţi)

[modifică] Burse şi granturi de cercetare

  • TEMPUS (European Community) - Paris, École Pratique des Hautes Études, Ve Section (noiembrie - decembrie 1992
  • Eminescu Trust - Oxford, Oriel College - septembrie 1999

[modifică] Afilieri

  • Grupul pentru Dialog Social
  • New Europe College (N.E.C.), România
  • Societatea Academică Română (S.A.R.)
  • Uniunea Scriitorilor din România
  • PEN Club Român
  • Liga română de presă
  • Institutul de Cercetari Interdisciplinare Romano-Germane (ICIRG: Deutsch-Rumänisches Interdisziplinäres Forschungsinstitut)
  • Fundaţia Culturală Europeană (EKS: Europäische Kulturstiftung)
  • Institutul Ludwig von Mises Romania (www.misesromania.org)

[modifică] Premii şi distincţii

  • 1993 – Premiul pentru eseu al editurii Nemira
  • 1995 – Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor
  • 1995 – Premiul pentru jurnalism al revistei Cuvântul
  • 1995 – Omul anului desemnat de revista Cuvântul

[modifică] Publicaţii

[modifică] Volume publicate

  • 1995 - Cerul văzut prin lentilă, eseuri, Editura Nemira, Bucureşti
  • 1995 - Zbor în bătaia săgeţii, Bildungsroman, Editura Humanitas, Bucureşti
  • 1996 - Politice, Editura Humanitas, Bucureşti, diverse eseuri politice, scrisori către Alexandru Paleologu, editoriale publicate iniţial în Revista 22
  • 2000 - Cine crede într-un popor fără valoare, Central European University Press, Budapesta
  • 2001 - Omul recent, Editura Humanitas, Bucureşti
  • 2004 - Discernământul modernizării, Editura Humanitas, Bucureşti
  • 2004 - Ochii Beatricei sau cum arată cu adevărat lumea lui Dante, Editura Humanitas, Bucureşti
  • 2007 - Despre idei şi blocaje - Editura Humanitas, Bucureşti

[modifică] Contribuţii la volume colective

  • Istoria unei idei: non-separabilitatea (The History of an Idea: Non-Separability). În: Bohm - D. Plenitudinea lumii şi ordinea ei (Ed. Humanitas, Bucureşti, 1995), pag. 7-25.
  • Ioan Petru Culianu: o mathesis universalis (I. P. Couliano: A Mathesis Universalis). În: Culianu, I. P. - Gnozele dualiste ale Occidentului (Ed. Nemira, Bucureşti, 1995), pag. 345-378.
  • A Theory of the Internal Medium. An Essay on the Reality of Philosophical Imaginary Concept in Exact Sciences. În: New Europe College Yearbook, 1994 (Ed. Humanitas, Bucureşti, 1996), pag. 43-91.
  • Metafizica naţiunii în act este o politică (The Metaphysics of Nationality is Politics In Actu). În: Andreescu, G. (ed.) - România versus România (Ed. Clavis, Bucureşti, 1996), pag. 174-193.
  • Anatomia unei catastrofe (The Anatomy of a Catastrophe). În: Chimet, Iordan (ed.) - Momentul adevărului (Ed. Dacia, Cluj, 1996), pag. 168-183.
  • E. M. Cioran: Entre le démon fanfaron et le barbare sous cloche. Lectures de Cioran, textes réunis par Norbert Dodille et Gabriel Liiceanu, L’Harmattan, 1997: 61-67 (in French).
  • Dialogul generalizat al ideilor (The Generalized Dialogue of Ideas). În: Antohi, Sorin and Crăiuţu, A. (Eds.) - Pentru o filosofie a dialogului. Eseuri în onoarea lui Mihai Şora (Festschrift Mihai Şora) (Ed. Nemira, Bucureşti, 1997), pag. 206-232.
  • Galileo Galilei: o carte despre destinul lui în cultura română (Galileo Galilei: a book about his destiny in Romanian culture). În: Stratan, Gh. - Galileu! O, Galileu! (Ed. Logos, Bucureşti, 1997), pag. 186-197.
  • Ludwig von Mises: un aliat împotriva bigotismului intelectual (Introduction to Mises, Ludwig von). În Economic Policy. Thoughts for Today and Tomorrow (Ed. Nemira, Bucureşti, 1998).

[modifică] Traduceri

  • David Bohm - Plenitudinea lumii şi ordinea ei (Ed. Humanitas, Bucureşti, 1995) (titlul original: The Wholeness and the Implicate Order, 1980)

[modifică] Controverse

În volumul „Politice” apar o serie de afirmaţii "denigratoare" la adresa românilor, scrise în anii 1990-1991.

  • „Toată istoria, mereu, peste noi a urinat cine a vrut. Cînd i-au lăsat romanii pe daci în forma hibridã strămoşească, ne-au luat în urină slavii: se cheamă că ne-am plămădit din această clisă, daco-romano-slavă, mă rog. Apoi ne-au luat la urinat la gard turcii: era să ne înecăm, aşa temeinic au făcut-o. Demnitatea noastră consta în a ridica mereu gura zvîntată, iar ei reîncepeau: ne zvîntam gura la Călugăreni, ne-o umpleau iar la Războieni şi aşa mai departe, la nesfîrşit. Apoi ne-au luat la urină ruşii, care timp de un secol şi-au încrucişat jetul cu turcii, pe care, în cele din urmã, avînd o băşicã a udului mai mare (de, beţiile...) i-au dovedit.” (din H. R. Patapievici, „Politice”, ediţia 1996, pag. 63)
  • „Puturoşenia abisalã a stãtutului suflet românesc... spirocheta româneascã îşi urmeazã cursul pînã la erupţia terţiarã, subreptice, tropãind vesel într-un trup inconşient, pînã ce mintea va fi în sfîrşit scobitã: inima devine piftie, iar creierul un amestec apos”. (din H. R. Patapievici, „Politice”, ediţia 1996, pag. 49)

Conform declaraţiilor sale, aceste puncte de vedere nu îl mai reprezintă:

„Motivul pentru care au fost prezentate a fost denunţarea mea ca element moral detracat, ne-român şi anti-român deopotrivă, personaj incompatibil cu poziţia pe care o ocup la ICR (...)”

Patapievici relatează că această corespondenţă a avut loc în 1990-1991, iar el a publicat-o în 1996 cu menţiunea expresă că exprimările cele mai excesive nu îl mai reprezintă şi că le-a păstrat pentru a oferi cititorilor „o mărturie veridică a convulsiilor sociale de la începutul anilor 1990.[5]

[modifică] Legături externe

[modifică] Note

  1. ^ Mihail Marin Cazul Patapievici (II): Tradiţia trădării Curentul, accesat 21 august 2008
  2. ^ Un analist CIA pune la punct Raportul Tismaneanu. "Romanii meritau ceva mai bun"... Asociaţia Civic Media, 27 octombrie 2007, accesat 21 august 2008
  3. ^ Ţintă fixă - Horia Roman Patapievici Revista Literară Vatra, nr. 1/2003
  4. ^ Celula de la Jilava, adăpostul lui Vosganian şi Patapievici la Revoluţie. Adevărul (21 decembrie 2006). Accesat la data de 18 august 2008.
  5. ^ Patapievici cere protectia CNA fata de "linsajul mediatic" la care ar fi supus de Antena 3
Adus de la http://ro.wikipedia.org/wiki/Horia-Roman_Patapievici
Unelte personale
În alte limbi