Victor Neumann

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Victor Neumann

Victor Neumann (n. 28 octombrie 1953, Lugoj, regiunea Timișoara) este istoric și filozof al culturii, profesor de istoria modernă a României și istoria modernă a Europei la Facultatea de Litere, Istorie și Teologie a Universității de Vest din Timișoara.

Este cofondator – împreună cu profesorul Armin Heinen de la Universitatea din Aachen – și director (din 2008) al Școlii Doctorale Internaționale de Istorie Conceptuală „Reinhart Koselleck” din cadrul Universității de Vest din Timișoara. Este colaborator periodic al revistelor culturale românești Orizont (Timișoara), Timpul (Iași), Observator Cultural (București), Revista 22 (București), Dilema/Dilema Veche (București), Apostrof (Cluj), Idei în Dialog (București), Altitudini (București), etc., publicând peste 500 de articole. A primit premii și distincții pentru merite deosebite în activitatea științifică, didactică și artistică.

Biografia[modificare | modificare sursă]

Studii gimnaziale și liceale la Ineu. Studii superioare la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, Facultatea de Istorie-Filozofie. Licențiat (1976) în istorie și științe sociale cu o teză despre contribuția periodicelor de limbă română, maghiară și germană la afirmarea istoriografiei din Transilvania în secolul al XIX-lea. Coordonatorul tezei: prof. dr. Pompiliu Teodor. Studii doctorale la Universitatea din București, Facultatea de Istorie, finalizate (1992) cu teza intitulată Geneza ideilor moderne în Europa Centrală și de Sud-Est (1750-1850), coordonator acad. Răzvan Theodorescu. Studii postdoctorale la universități și institute din București, Berlin, Bonn, Paris, Viena, Budapesta, Amsterdam-Wassenaar, Washington, D.C. sub îndrumarea lui Paul Cornea, Alexander Scheiber, Domokos Kosáry, Clemens Heller, Maurice Aymard, Reinhart Koselleck.

Activitate profesională[modificare | modificare sursă]

Muzeograf la Muzeul Golești (1976) și la Muzeul Banatului din Timișoara (1977-1980); profesor de liceu la Timișoara (1981-1985), consilier al ministrului culturii (1990-1992); cercetător științific principal (Institutul de Teorie Socială al Academiei Române din București (1992-1994), Institutul Intercultural din Timișoara (1994-1996); Institutul de Științe ale Educației din București (1996-1998); conferențiar (1998) și profesor (2001-) titular la Universitatea de Vest din Timișoara; Cercetător științific principal I, Institutul de Studii de Istorie și Cultură a Banatului Academia Română, Filiala Timișoara (2008-).

Experiență națională/internațională (didactică și de cercetare)[modificare | modificare sursă]

  • Cercetător științific invitat: Maison des Sciences de l'Homme, Paris, 1991/1999; International Research and Exchanges Board (IREX), Washington, D.C., 1993; Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales, Paris, 1999;
  • Bursier Elias al Academiei Române, afiliat la Institut für Osteuropaische Geschichte, Universitatea din Vienaursier, 1995;
  • Bursier NATO, 1995-1997;
  • Bursier Fulbright, afiliat la Universitatea Catolica a Americii din Washington, D.C., 2000-2001;
  • Profesor invitat la: Universitatea din Angers, 1999, 2004; Universitatea Central Europeană (CEU) din Budapesta, 1999; Ecole Pratique des Hautes Etudes, Universitatea Sorbona din Paris, 2004; Universitatea din Viena (2003-2004) etc.;
  • Proiect CNCSIS, Centrul de Studii Americane a Unversității din București, 2007-2010; Proiect Volkswagen Stiftung, 2008-2012, fondarea - împreună cu prof. Armin Heinen - a Școlii Doctorale Internaționale de Istorie Conceptuală <Reinhart Koselleck>, cooperare între Universitatea de Vest din Timișoara și Universitatea din Aachen etc.
  • Director de proiect de cercetare CNCS: Istoria conceptelor și istoria conceptuală - aplicații novatoare în istoriografiile română și est-europeană, Universitatea de Vest din Timișoara - 2011-2014.

Activitate academică[modificare | modificare sursă]

Cărți de autor[modificare | modificare sursă]

  • Tentația lui Homo Europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală și de Sud-Est, Editura Științifică, București, 1991, 278p. ISBN 973-44-0008-8; Ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura ALL, București, 1998, 240p. ISBN 973-571-212-1; Ediția a III-a revăzută, Polirom, Iași, 2006, 308 p. ISBN (10) 973-46-0347-7
  • Traducerea în limba engleză, în SUA: The Temptation of Homo Europaeus, East European Monographs Boulder, Colorado, Columbia University Press, New-York, 1993, Traducere de Dana Miu, 269 p. ISBN 0-88033-281-6.
  • Traducere în limba sârbă: Iskusenja Homo Europaeusa, Pesic i Sinovi, Beograd, 2011.
  • Vasile Maniu – Monografie istorică, Editura Facla, Timișoara, 1984, 210 p.
  • Convergențe spirituale (Studii privind relațiile culturale și politice în Europa Centrală și de Est, 1750-1850), Editura Eminescu, 1986, 214 p.
  • Istoria evreilor din România. Studii documentare și teoretice, Editura Amarcord, Timișoara, 1996, 290 p. ISBN 973-9244-09-2
  • Identități multiple în Europa regiunilor. Interculturalitatea Banatului/Identités multiples dans l’Éurope des regions. L’Interculturalité du Banat, Hestia, 1997, 145 p. ISBN 973-9192-61-6
  • Istoria evreilor din Banat. O mărturie a multi- și interculturalității Europei Oriental-Centrale, Editura Atlas – Du Style, București, 1999, 260 p. ISBN 973-99275-4-8
  • Ideologie și Fantasmagorie. Perspective comparative asupra gândirii politice în Europa Est-Centrală, Editura Polirom, Iași, 2001, 224 p. ISBN 973-683-560-X
  • Between Words and Reality: Studies on the Politics of Recognition and Changes of Regime in Romania, Council for Research of Values and Philosophy – The Catholic University of America, Washington, D.C., 2001, 200 p. ISBN 1-56518-161-1
  • Istorie Individuală vs. Istorie Colectivă. Prim-rabinul Ernest Neumann, O restituire de prof.univ.dr. Victor Neumann, Editura Marineasa, Timișoara, 2002, 111p. ISBN 973-8215-79-X
  • Neam, Popor sau Națiune? Despre Identitățile Politice Europene, Editura Curtea Veche, București, 2003. Ediția a II-a adăugită, Editura Curtea Veche, București, 2005, 229p. ISBN 973-669-154-3
  • Conceptually Mystified: East-Central Europe Torn Between Ethnicism and Recognition of Multiple Identities, Enciclopedică Publishing House, Bucharest, 2004, 230 p. ISBN 973-45-0484-3
  • The End of a History: The Jews of Banat from the Beginning to Nowadays, The University of Bucharest Publishing House, Bucharest, 2006, 243 p. ISBN 973-737-135-6
  • Essays on Romanian Intellectual History, Editura Universității de Vest din Timișoara, Timișoara, 2008, 227 p. ISBN 978-973-125-141-7; ediția a doua Institutul European, 2013 ISBN 978-973-611-950-7
  • Istoria României prin concepte, Coordonatori: Victor Neumann și Armin Heinen, Editura Polirom, 2010 [1]
  • Iskusenia Homo Europaeusa, translation by Milisav Firulovič, Pešič I Sinovi, Beograd, 2011
  • Interculturalitatea Banatului, Art Press - Institutul European Publishing House, Timisoara - Iassy, 2012

Traduceri[modificare | modificare sursă]

Conceptul de Istorie de Reinhart Koselleck, Traducere din germană în română (împreună cu Patrick Lavrits) și studiu introductiv de Victor Neumann, (Cf. Geschichtliche Grundbegriffe. Historisches Lexikon zur politisch-sozialen Sprache in Deutschland, Band 2, Klett-Cota, 2004, p. 625-717), Editura Universității Al. Ioan Cuza, Iași, 2005, 130 p. ISBN 973-703-082-6

Ediții coordonate[modificare | modificare sursă]

  1. Identitate și Cultură. Studii privind istoria Banatului, (Editor coordonator), Editura Academiei Române, București, 2009.
  2. Istoria României prin concepte. Perspective alternative asupra limbajelor social-politice, (Editor coordonator împreună cu Armin Heinen), Editura Polirom, Iași, 2010.[2][3]
  3. Cinci concepte ale gândirii politice românești, (Editor coordonator împreună cu Henriete Richer), Editura Brumar, Timișoara, 2011.
  4. Key concepts of Romanian history: alternative approaches to socio-political languages (together with Armin Heinen), translated by Dana Mihailescu, Central European University Press, Budapest-New York, 2013

Despre operă[modificare | modificare sursă]

Citate din texte ce referă la contribuțiile lui Victor Neumann[modificare | modificare sursă]

Dr. JAMES P. NIESSEN (Rutgers University) în Libraries & Culture, Texas University Press, nr.41.3, 2006, nota 15, p. 327 : “The national pride invested in these three collections (Teleki, Bathyány and Brukenthal) … could not obscure the fact that they were, as Victor Neumann has put it…, <cultural channels> that facilitated complex encounters among geographically or culturally distant peoples and intellectual schools. The collections, and their readers, were extremely varied”.

Prof. univ. dr. MARCEL CORNIS-POPE (eseist, istoric literar, Virginia Commonwealth University), JOHN NEUBAUER (University of Amsterdam), în Towards a History of the Literary Cultures in East-Central Europe: Theoretical Reflections. Occasional Papers. American Council of Learned Society, nr.52, 2002: “Beginning in the eighteenth century, this region (Banat) inhabited by Romanians, Serbs, Germans, Hungarians, Jews, Slovaks, Turks, and Armenians, developed a genuine <transethnic> East European civilization (see Neumann, Identités multiples dans l’Europe des Regions. L’Interculturalité du Banat). As the great <turning plate> between Vienna and Constantinople, the Banat area redefined Europe itself as an intercrossing of multiple traditions, rather than a homogeneous cultural space. As Victor Neumann puts it, <If not entirely a Mitteleuropa, [the Banat was] in any case a Kleineeuropa, synthesizing the civilizations of the East and West> (The Temptation of homo europaeus)”.

Prof.univ.dr. BOGDAN MURGESCU (Universitatea din București), în Dilemateca, nr.14, iulie 2007, p. 32: “Cartea lui Victor Neumann (Tentația lui homo europaeus) poate fi citită însă și ca o reflectare a frământărilor unui grup intelectual cu vocație cosmopolită, afectat de izolaționismul și de reacționarismul ultimului deceniu al “epocii Ceaușescu”, care a încercat să-și clădească un univers al normalității în lumea cărților și ideilor și care, atunci când opreliștile au fost ridicate prin Revoluție, a încercat să-și afirme identitatea europeană într-un mod nuanțat și echilibrat. Demersul său este dominat de aderența la ideile Luminilor, de refuzul încrâncenărilor naționale și religioase, de opțiunea pentru laicism și pentru un triptic de idei-forță menite să-i apropie pe oameni: apropiere-cunoaștere-comunicare. În mod evident, Victor Neumann empatizează cu intelectualii modernității timpurii, cu felul cum ei au încercat să-și cultive vocația cărturărească și europenitatea în condiții deloc favorizante”.

Acad. ALEXANDRU ZUB (Membru al Uniuni Scriitorilor, Președinte al Secției de Istorie a Academiei Române), din recenzia la cartea lui Victor Neumann, Convergențe spirituale, Editura Eminescu, București, 1986, revista Familia, nr.4, 1987, p. 4-5: ... pornind de la nevoia de cunoaștere mai adâncă a provinciei natale, Banatul, în legătură în legătură cu care a publicat deja numeroase contribuții revuistice, el (Victor Neumann) a ajuns la formula integrării acestei provincii într-un context mai larg, central și sud-est european, ideea de confluență spirituală impunându-i-se ca una dintre cele mai fertile pentru istoria zonei în cauză... Ideile emise aici sunt raportate eseistic la reperele apusene din aceeași perioadă, repere identificate cu precizie, dar și cu interes pentru inerentul coeficient de ajustare locală. Nu e vorba de o translație pură și simplă a ideilor, ci de asimilarea lor, ceea ce presupune adaptabilitate la exigențele locului.... Paralela întreprinsă de autor între scrieri istorice din puncte diferite ale zonei e demnă de interes și ar putea fi extinsă util, căci identifică trasee ideatice, postulate naționale, obsesii colective. Istoria se împletește inextricabil cu istoriografia în demonstrația propusă de autor, care trasează cele două domenii ca pe o realitate unică. Urmărind, în altă articulație a volumului, pentru aceeași epocă, mijloacele de cunoaștere și de apropiere între popoarele din regiune, el relevă multiple interferențe, aspecte de viață spirituală unitară (unitate în diversitate!), elemente de sinteză în spațiul culturii... Este meritul lui Victor Neumann de a fi schițat, cu economie de mijloace, o problematică dintre cele mai interesante, la a cărei aprofundare e chemat să participe el însuși în viitor”.

Prof.univ.dr. PAUL CORNEA (istoric literar, Universitatea din București), în nota introductivă la cartea Victor Neumann, Istoria evreilor din România. Studii documentare și teoretice, Ed. Amarcord, Timișoara, 1996: „Dl. Neumann e, în același timp, un pasionat descoperitor de izvoare inedite, în stare să îmbogățească substanțial sursele documentare disponibile și un spirit sintetic, apt să organizeze în mari întreguri semnificative materia disparată și dispersată a cunoașterii. Volumul valorifică, pe de-o parte, îndelungate și anevoioase cercetări în arhivele austriece, maghiare și române, întreprinse la Budapesta, Viena, București, Alba-Iulia, Târgu-Mureș, Oradea etc. Pe de altă parte, autorul prelucrează critic și scrupulos întreaga bibliografie consacrată problemei în țara noastră și-n spațiul Europei Centrale. Rezultatul e de certă relevanță: în numeroase puncte dl. Neumann umple vidul informativ, în altele, D-sa revizuiește opiniile tradiționale și fixează convingător reperele unor interpretări de largă amplitudine”.

Dr. LIVIU VÂNĂU (George Fox University) în Religion in Eastern Europe, Princeton Theological Seminary, Volum XVI, 6, Octombrie 1996: “There are voices, like that of Victor Neumann, suggesting that "the intercultural education is an alternative to the East European nationalism, and one of the few educational means able to prevent the nationalisms. Among the coordinates of this type of education, Neumann speaks about <creating intellectual premises which will transcend the so-called specificities>”.

Acad. FLORIN CONSTANTINIU (istoric), notă despre cartea lui Victor Neumann, Tentația lui homo europaeus, ediția a II-a, Editura All, 1997, în ziarul Național: “Această triadă: apropiere-cunoaștere-comunicare este fundamentală pentru evoluția societății românești de astăzi și pentru regenerarea pe o bază sănătoasă a relațiilor României cu vecinii și cu alte state. Dacă vrem să ne eliberăm din reflexele tribalismului, ale îngustimii naționale, ale exclusivismului etnic, trebuie să încurajăm apropierea, cunoașterea și comunicarea cu cei de altă părere, cu cei de altă credință, cu cei de alt neam decât noi. Dacă vrem să fim europeni, nu geografic (oricum suntem), ci și spiritual, atunci lectura cărții dlui Victor Neumann ne pune în contact cu o experiență, e drept îndepărtată în timp, dar plină de sugestii fecunde pentru noi, cei de astăzi”.

Dr. Adrian MARINO (Istoric literar, Uniunea Scriitorilor), în revista Cuvântul, nr.8, 1998, despre cartea Victor Neumann, Tentația lui homo europaeus: „<Tentațiile> sale definesc un concept esențial, o întreagă stare de spirit, o zonă continentală spirituală și culturală de importanță istorică și o metodă de studiu a istoriei ideilor. Merită, efectiv, să privim mai îndeaproape astfel de preocupări... Victor Neumann scrie o istorie a ideilor în sens european și liberal. Este un spirit raționalist, antimistic, antitotalitar și antiobscurantist de vocație...”.

Prof. univ. dr. MARIA TODOROVA (University of Illinoys, SUA) în Balcanii și Balcanismul, Editura Humanitas, 2000, p. 84. : “O privire mai profundă indică o identitate care oscilează nervos la granița redeschisă între Balcani și Europa Centrală și, în general, între vest și est, <o regiune întruchipând tranziția între Occident și marele Orient asiatic>” (trimitere la cartea The Temptation of homo europaeus).

Prof. univ. dr. MAX DEMETER PEYFUSS (istoric, traducător din literatura română în limba germană, Universitatatea din Viena) în revista Österreichische Osthefte. Zeitschrift für Mittel-, Ost und Südosteuropaforschung, nr. 1, an. 42, Viena, 2000, p. 113-115. Der 1953 geborene und durch mehrere Publikationen in westlichen Sprachen bestens ausgewiesene Banater Historiker Victor Neumann bietet mit seinen Buch “Geschichte der Juden in Rumänien“ eine Aufsatzsammlung zum Thema – eine monographische Aufarbeitung bleibt weiterhin ein Desideratum, das erst nach umfangreichen und langwieriegen Quellenstudien zu erwarten sein wird. Auf eine breite Quellen- und Literaturkenntnis kann aber auch Neumann zuruckgreifen, der nicht nur rumänische Archive kennt sondern auch in Budapest und Wien gearbeitet hat... Speziell zum Judentum in seiner engeren Heimat hat Neumann eine rumänische Monographie “Geschichte der Juden im Banat” vorgelegt die auch in Englischer Sprache vom Diaspora Research Institute der Universität Tel Aviv veröfflintlicht wurde”.

Dr. ANDREI CORNEA (eseist, Universitatea din București), în Observator Cultural, nr.113, 2002: „Recenta carte (Ideologie și Fantasmagorie, Polirom, 2001) a istoricului Victor Neumann strânge o suită de eseuri semiautonome care, sub aspectul perioadei și al domeniului studiate, se întind de la epoca și teoriile lui Herder și pâînă la programul Proclamației de la Timișoara din 1990. Nu-i puțin și nu-i nici lipsit de oarecare curaj să intersectezi între coperțile aceluiași volum, să zicem, filoanele austro-marxismului cu teoriile extremei drepte din România interbelică, ori federalismul lui A.C. Popovici sau Karl Renner de dinainte de 1914, cu naționalismul iacobin al lui Kossuth de la 1848. Neumann are acest curaj, iar finalitatea imediată a demersului acesta istorico-comparativ apare cu limpezime: o denunțare a naționalismului, mai ales în variantele sale central și sud-est-europene, centrate în jurul mitologicului Volk, al exaltării „națiunii etnice“, considerată omogenă în interior și autosuficientă față de exterior, și, ca atare, adesea ostilă modernizării, urbanizării și occidentalizării... Victor Neumann nu dă sentințe, nu impune cititorului ce să creadă; explicit, el rămâne credincios „obiectivismului“ stilistic și conceptual al istoricului profesionist...”.

Dr.ANTONELA CAPELLE-POGACEAN (Centre d’Etudes et des Recherches Internationales, Paris), din recenzia la cartea luik Victor Neumann, Ideologie și Fantasmagorie, Editura Polirom, Iași, 2001, publicată în revista Balkanologie, Paris, nr. 1-2/2002: “Le champ historiographique roumain a connu depuis la chute du régime de Ceausescu une pluralisation des approches, des thématiques et des discours, une diversification des outils théoriques et méthodologiques. Les ouvrages de l'historien Victor Neumann participent, eux, au mouvement de renouveau… Familier des cultures roumaine, hongroise, juive et allemande, se mouvant avec aisance dans l'espace des sciences sociales de langue anglaise, française et allemande, l'historien de Timisoara a pour terrain de recherche l'aire centre-est-européenne, approchée dans sa diversité culturelle d'une part, et de l'autre, dans une perspective interdisciplinaire”.

Prof. univ. dr. ANTON STERBLING (Regensburg Universität, Germania), în Halbjahresschrift für südosteuropäische Geschichte, Literatur und Politik (Germania), an 14, nr. 2, 2002, p. 130-131, p. 130, din recenzia la cartea lui Victor Neumann, Between Words and Reality. Studies on the Politics of Recognition and the Changes of Regime in Contemporary Romania): “Diese neuen Forschungsbemühungen, die in den letzten Jahren auch in Rumänien deutlich an Breite und Tiefe gewonnen haben, gehen offenbar von der Erkenntnis aus, dass die Erarbeitung und Vermitlung europäischer und universalistischer Positionen zunächst eine gründliche, analytische und kritische Auseinandersetzung mit überkommenen, nicht zuletzt durch totälitare Herrschaftsverhältnisse geprägten Denkstrukturen, Stereotypen und Vorurteil voraussetzen“.

Dr. REBECCA HAYNES (School of Slavonic and East European Studies, University College London), în revista Slavonic and East European Studies Review, 81, 3, 2003, p. 589-591: “Neumann sees the Banat as the multicultural model not just for Romania, but for Romania within a diverse and tolerant Europe… Professor’s Neumann volume (Between Words and Reality, CRVP, The Catholic University of America, Washingnton, D.C., 2001) is therefore recommended for students of contemporary Romanian social and political history, as well as those seeking to understand Romania from a regional and cross-cultural perspective”.

Dr. FLORIN LOBONȚ (Universitatea de Vest din Timișoara/Royal Holloway- University of London), în revista Observator Cultural, nr. 257, 2005, p. 13-14 : “Cartea (Neam, Popor sau Națiune, Editura Curtea Veche, ed. I, 2003, ed. a II-a, 2005, traducere în engleză sub titlul Conceptually Mystified. East-Central Europe Torn Between Ethnicism and Recognition of Multiple Identities, Editura Enciclopedică, 2004) se recomandă ca o lectură mai mult decît utilă unui spectru relativ larg de cititori, respectiv tuturor celor preocupați de raportul dintre identitatea individuală și cea de grup, de crizele și conflictele pe care acesta le poate le poate declanșa, de cadrele ideatice și emoționale care i-au generat diversele forme și manifestări… textul reprezintă un foarte bun exemplu de analiză sistematică a originii și traiectoriilor unor importante coordonate ale culturii politice, folositor multor intelectuali deschiși... În fine, dar nu în ultimul rînd, opusculul se adresează studenților, cărora profesorul universitar Victor Neumann le oferă o mostră de investigare și soluționare a unei realități problematice, potențial conflictuale, care-i privește direct, în cea mai mare măsură, și în a cărei abordare detașarea științifică și responsabilitatea trebuie să reprezinte singurele criterii atitudinale”.

Acad. ALEXANDRU ZUB (Președintele Secției de Istorie a Academiei Române, director al Institutului A.D. Xenopol din Iași), în volumul Romanogermanica. Secvențe istoriografice, Editura Universității Al. I. Cuza, Iași, 2006, p. 11: Nuclee de cercetare a relațiilor cu lumea germană s-au înfiripat în marile centre, reluând tradiții care, de la finele secolului XIX până la jumătatea celui următor, dăduseră rezultate semnificative... Mici nuclee s-au format la București (Al.Duțu...), la Cluj (P.Teodor ...), la Iași (D. Berlescu...), la Sibiu (un întreg centru de studii inițiat de Carol Gölner), la Tg. Mureș (Grigore Ploeșteanu), la Timișoara (Victor Neumann...), fortificând o direcție tematică dintre cele mai bine conturate în istoriografia ultimei jumătăți de secol”.

Dr. Marin MARIAN-BĂLAȘA (etnograf, Institutul de Etnografie și Folclor al Academiei Române, Președinte Asociația Romanian Fulbright Alumni în revista Altitudini, nr. 2007: “De curând, prof. Victor Neumann, coleg ARFA istoric si filosof al culturii, a ținut la Academia Română o prelegere de excepție. Sub titlul Istoria conceptuală și deconstrucția limbajelor social politice - o contribuție la înnoirea metodologică a istoriografiei române, a prezentat, de fapt, un proiect demn de a face școală. De a face, adică, un curent epistemic coagulator de numeroase forțe intelectuale. Prin aceasta, cultura egal istorică și istoriografică, cât și cultura politică, ar putea ajunge la performanțe, actualizări și competențe nu numai compatibile cu modernitatea occidentală, ci și la o mai autentică, adecvată și subtilă cunoaștere de sine. Deși propunerea lui Victor Neumann se referă la revizitarea analitică a conceptelor istorice și politice, ea reprezintă o abordare generalizabilă. Căci toate disciplinele - umanioarele mai ales - ar avea nevoie de o deconstrucție în sensul revizuirii analitice și hermeneutice în sens non-ideologic și apolitic. Iar exemplul istoriografiei conceptuale pe care o lansează profesorul Neumann ar putea fi foarte bun pentru întreaga gândire și aplicație academică din Romania actuală”.

Prof.univ.dr. MARCEL CORNIS-POPE (istoric literar, Virginia Commonwealth University) în volumul Mythistory and narratives of the nation in the Balkans, edited by Tatiana Aleksić, Cambridge Scholars Publishing, 2007 : “Recent scholars have been more willing to recognize the multiculturality of the region north and south of the Danube. According to Victor Neumann, beginning in the eighteenth century, the Banat region embracing the two sides of the river and inhabited by Romanians, Serbs, Germans, Hungarians, Jews, Slovaks, Turks, and Armenians, developed the rudiments of a ‘transethnic’ East European civilization (see Identități)”.

DAN-ALEXANDRU CHIȚĂ (Romanian Political Science Review . vol. XI . no. 2 . 2011): "Victor Neumann's book is a challenge to all narrow-minded local historians who haven't been familiarized to Western histories of nations and nationalisms. The most remarkable trait of Victor Neumann's book is the respectable academic level of discussing the question addressed by the book: it is obvious that the Romanian scholar did his homework and gained from the professional excellence of one of the best universities in the world. Victor Neumann brings a fresh air of pure cosmopolitism in a still largely 19th century-like community of local historians. If it would only be for this, the book under review turns into a precious historical gemstone".

Membru în asociații profesionale și colective de redacție[modificare | modificare sursă]

Membru în Comisia de experți ARACIS pentru acreditare a studiilor de master în științe umaniste, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului (2009-2011); Membru al Uniunii Scriitorilor din România (din 2010); Membru al Grupului de Studii de Istorie Conceptuală Europeană cu sediul la Helsinki (din 2010); Membru al Academiei Germano-Române cu sediul la Mainz (din 2010); Membru al Academiei Sârbe de Științe ale Educației (din 2010). Membru și vicepreședinte al Colegiului Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare și Inovare (Organism de Specialitate al Administrației Publice Centrale a României) (din 2011).

Premii și distincții[modificare | modificare sursă]

A primit premii și distincții pentru merite deosebite în activitatea științifică, didactică și artistică. De pildă: Premiul „A.D. Xenopol” al Academiei Române pentru volumul: Tentația lui Homo Europaeus. Geneza spiritului modern în Europa Centrală și de Sud-Est, Editura Științifică, București, 1991; Ordinul Național Serviciul Credincios în gradul de Cavaler conferit de Președinția României pentru promovarea tradițiilor culturale specifice fiecărei comunități etnice, a valorilor autentice ale artei universale și pentru crearea unui spațiu de exemplară conviețuire de civilizație românească; Diplomă de Excelență pentru promovarea imaginii Timișoarei, acordată de către Primăria Timișoara, 2005; Diplomă de Excelență acordată de Universitatea de Vest din Timișoara pentru promovarea proiectelor de cercetare internațională, 4 octombrie 2010.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Istoria României prin concepte, Alexandru Zaharia, Historia, accesat la 27 februarie 2014
  2. ^ România, prin ochii istoricilor străini, 30 ianuarie 2011, Florin Mihai, Jurnalul Național, accesat la 17 iulie 2012
  3. ^ Istoria României va renunța la cuvântul „Satana“, 21 iunie 2011, Manuela Golea, România liberă, accesat la 30 mai 2013

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Interviuri