Dan C. Mihăilescu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Dan C. Mihăilescu
Date personale
Născut (70 de ani) Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiejurnalist
critic literar[*]
istoric Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
StudiiFacultatea de Litere a Universității din București

Dan C. Mihăilescu (n. , București, România) este critic literar, istoric literar și eseist român contemporan.

Este cunoscut publicului larg în special prin emisiunea Omul care aduce cartea, care era difuzată de Pro TV.

Studii și activitate publicistică[modificare | modificare sursă]

A absolvit Facultatea de Limba și Literatura Română (secția română-franceză), Universitatea București (1972-1976). Din 1980 până în 2003 a fost cercetător științific la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”, secretar de redacție la Revista de istorie și teorie literară (1983-1986), editorul suplimentului Litere, arte, idei (LAI) al ziarului Cotidianul între (1991-1996) și (2001-2004). În 1999 a devenit consilier pe probleme de comunicare al Președintelui Societății Române de Televiziune. Realizează emisiunea Omul care aduce cartea pe Pro TV, din 2000. Este autor a numeroase cronici literare, în revistele Transilvania (1984-1989), 22 (1994-2000), Ziarul de duminică, supliment al Ziarului financiar (2000-2006), Idei în dialog. A debutat publicistic, după mai multe prezențe în reviste liceale și studențești, în 1974, în România literară.

Emisiuni TV și online[modificare | modificare sursă]

În perioada 2000-2015 Dan C. Mihăilescu a prezentat emisiunea "Omul care aduce cartea" la Pro TV. «Omul care aduce cartea» avea să treacă în această perioadă de 15 ani printr-o mulțime de "ispite, alintări, opreliști, rigori, umilințe, măriri și fragilizări, așa cum șade bine oricărui capriciu bezmetic, tichie de mărgăritar pe creștetul unei realități anapoda. După premiul CNA din 2003, au urmat dilemele privind sponsorizarea editorială («editurile își fac reclamă și vând prin noi, iar noi nu câștigăm nimic»), propunerile lucrative («de acord să prezentăm cărți deștepte pe ecran, însă ele ar trebui neapărat dublate de titluri frivol-motivaționale pe burtieră, astfel încât să slujim toate categoriile de cititori»), impulsurile de bun simț economic, dar iritante și, oricum, inadecvate din unghiul, strict subiectiv, al prezentatorului (emisiunea să fie finanțată de Asociația Editorilor din România, de Uniunea Scriitorilor, Ministerul Culturii, Ministerul Învățământului sau APLER ori să fie cumpărată și redifuzată de Diverta, de lanțurile Humanitas, Cărturești etc.). Am resimțit dintotdeauna orice idee de sponsorizare ca o imixtiune, ori ca o presiune, directă sau indirectă, asupra opțiunilor realizatorului. Or, în acești 15 ani, cu aproximativ 3.500 titluri prezentate, nimeni nu mi-a impus vreodată lectura și etalarea pe ecran a vreunei cărți!", explică Dan C. Mihăilescu.[1]

În cei zece ani în care a realizat emisiunea, criticul literar a trecut voios prin zeci de încercări. "Am filmat în Crângași, la Teatrul Giulești, ca anexă a masivelor forfotiri de la «Chestiunea zilei» a lui Florin Călinescu, la început făcând săptămânal un Top de cinci cărți în finalul emisiunii lui Nicolae Manolescu «Profesiunea mea, cultura», printre munți de recuzite mucegăite sau pempante, machiat fiind de legendarul Nicolae Vodă, apoi în Pache Protopopescu, în cotloane improvizate sau în platouri simandicoase, dar și la studiourile din Buftea ori în Parcul Tineretului, ca și la Bookfest ori Gaudeamus".[2]

În ianuarie 2016 criticul literar a accepta propunerea eMAG, cunoscutul site de vânzări online, de a lansa emisiunea în format online, sub titlul "Cartea de la ora 5". Emisiunea este difuzată online pe platformele YouTube și Facebook și își propune să continue demersul început de criticul literar în emisiunea TV. Astfel, emisiunea încearcă să devină mult mai accesibilă segmentului de public tânăr sub forma unei pastile de cinci minute, postată zilnic de luni până vineri, în care se va vorbi despre o carte. Pastila video, filmată acasă la criticul literar, este găzduită pe site-ul cu același nume www.carteadelaora5.ro.[3]

Literatura română

Pe categorii

Istoria literaturii române

Evul mediu
Secolul 16 - Secolul 17
Secolul 18 - Secolul 19
Secolul 20 - Contemporană

Curente în literatura română

Umanism - Clasicism
Romantism - Realism
Parnasianism - Simbolism
Naturalism - Modernism
Tradiționalism - Sămănătorism - Avangardism
Suprarealism - Proletcultism
Neomodernism - Postmodernism

Scriitori români

Listă de autori de limbă română
Scriitori după genuri abordate
Romancieri - Dramaturgi (piese de teatru)
Poeți - Eseiști
Nuveliști - Proză scurtă
Literatură pentru copii

Portal România
Portal Literatură
Proiectul literatură
 v  d  m 

Opere publicate[modificare | modificare sursă]

Volume[modificare | modificare sursă]

  • Perspective eminesciene, Ed. Cartea Românească, 1982[4]
  • Dramaturgia lui Lucian Blaga, Ed. Dacia, 1984
  • Întrebările poeziei, Ed. Cartea Românească, 1989
  • Stângăcii de dreapta, Ed. Dacia, 1999
  • Scriitorincul, Ed. Dacia, 2001
  • Carte de bucăți, Ed. Fundației Pro, 2003
  • Literatura română în postceaușism. I. Memorialistica sau trecutul ca re-umanizare, Ed. Polirom, 2004[5]
  • Scrieri de plăcere, Ed. Fundației Pro, 2004
  • Îndreptări de stânga, Ed. Humanitas, 2005
  • Viața literară I, Ed. Fundației PRO, 2005[6]
  • Literatura română în postceaușism, Vol II, Proza. Prezentul ca dezumanizare, Ed. Polirom, 2006 [7]
  • De la coroana regala la Cercul polar. Antologie, Ed. Polirom, 2007
  • Literatura română în postceaușism, Vol III, Eseistica. Piața ideilor politico-literare, Ed. Polirom, 2007
  • Despre omul din scrisori. Mihai Eminescu, Ed. Humanitas, 2009
  • Despre Cioran și fascinația nebuniei, Ed. Humanitas, 2010
  • Cărțile care ne-au făcut oameni, Ed. Humanitas, 2010
  • Și așa mai departe?, Ed. Humanitas, 2011
  • Oare chiar m-am întors de la Athos?, Ed. Humanitas, 2011
  • I.L. Caragiale și caligrafia plăcerii, Ed. Humanitas, 2012
  • Ce mi se-ntâmplă. Jurnal pieziș, Ed. Humanitas, 2012
  • Castelul, biblioteca, pușcăria. Trei vămi ale feminității exemplare, Ed. Humanitas, 2013 [8]
  • „Ce-mi puteți face, dacă vă iubesc!?“.Eseu confesiv despre Ioan Alexandru, Ed. Humanitas, 2015
  • Plăceri vinovate și datorii împlinite, Ed. Humanitas, 2018
  • Podul cu vechituri , Ed. Humanitas, 2019

Volume colective[modificare | modificare sursă]

Traduceri[modificare | modificare sursă]

  • Cunoașterea inutilă de Jean-François Revel
  • Revirimentul democrației de Jean-François Revel
  • Obsesia antiamericană de Jean-François Revel
  • Teatru complet de Eugene Ionesco, cinci volume
  • Sfârșitul imperiului de Emmanuel Todd
  • Uniunea Europeană... o nouă URSS de Vladimir Bukovski

Afilieri[modificare | modificare sursă]

Premii și distincții[modificare | modificare sursă]

  • A primit Premiul Uniunii Scriitorilor în 1982 (pentru debut) și 1999 (pentru traducerea integrală a dramaturgiei lui Eugène Ionesco), Premiul UTC, 1982, Premiile revistelor Ateneu (1976, 2004), Luceafărul (1978), Tribuna (1980), Transilvania (1984), Flacăra (2004).
  • A primit medalia „150 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu” (2000), premiul CNA, pentru „Omul care aduce cartea” (2002), Premiul Radio București, 2004, premiul de critică al Asociației Scriitorilor din București, 2004. A fost nominalizat la Premiul de critică al UNITER, în 2001.

Decorații[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Departamentul Life Mediafax. „Dan C. Mihăilescu anunță "decesul" emisiunii "Omul care aduce cartea" de la Pro TV”. Accesat în . 
  2. ^ Departamentul Life Mediafax. „Dan C. Mihăilescu anunță "decesul" emisiunii "Omul care aduce cartea" de la Pro TV”. Accesat în . 
  3. ^ Iulia Bunea. „Pastila Cartea de la ora 5 cu Dan C. Mihăilescu va debuta de luni. Doar online. Cum va arăta proiectul”. Accesat în . 
  4. ^ Un cititor curios, voluptuos, pofticios, 23 februarie 2007, Andrei Terian, Ziarul de Duminică, accesat la 24 martie 2013
  5. ^ Omul din carte, 16 iunie 2010, Patras Antonio, Ziarul de Duminică, accesat la 22 martie 2013
  6. ^ Nasul vietii literare, 14 iulie 2006, Andrei Terian, Ziarul de Duminică, accesat la 24 martie 2013
  7. ^ De ce nu este la moda Dan C.?, Adina Dinițoiu, Observator cultural - numărul 373, mai 2007, accesat la 30 ianuarie 2014
  8. ^ Dan C. Mihăilescu, despre „femeile care transformă suferința în revelație“, 21 noiembrie 2013, Simona Chițan, Adevărul, accesat la 6 ianuarie 2014
  9. ^ Decretul președintelui României nr. 524 din 1 decembrie 2000 privind conferirea unor decorații naționale personalului din subordinea Ministerului Culturii, publicat în Monitorul Oficial nr. 666 din 16 decembrie 2000, art. 3, anexa 3, d) 18.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Interviuri