Nora Iuga
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Nora Iuga | |
| Naştere – | 4 ianuarie 1931 Bucureşti |
|---|---|
| Profesiune – | poetă, romancieră, traducătoare |
| Naţionalitate – | |
| Perioadă activă ca scriitor – |
Literatura română post-belică, Literatura română contemporană 1968 - prezent |
| Operă/e de debut – | Vina nu e mea, 1968 |
Nora Iuga este pseudonimul literar al Eleonorei Almosnino, (n. 4 ianuarie 1931, Bucureşti) este o poetă română, romancieră şi traducătoare din limbile germană şi suedeză. A fost soţia poetului decedat George Almosnino şi este mama balerinului Tiberiu Almosnino.
Cuprins |
[modifică] Biografie
Este licenţiată a Facultăţii de Filologie, specializarea Germanistică, Universitatea din Bucureşti (1953). I-a avut ca profesori pe Tudor Vianu şi George Călinescu. Profesoară de limba germană între 1954 şi 1955. Lucrează ca bibliograf la Biblioteca Centrală de stat, în perioada 1955-1969. Din 1969 până în 1977, a fost redactor la Editura Enciclopedică. Ziaristă la ziarele de limba germană "Neuer Weg" şi "Volk und Kultur" (1977-1986). Din 1971 este membră a Uniunii Scriitorilor din România şi membră PEN-Club. Din anul 2000 deţine funcţii de conducere în Uniunea Scriitorilor: secretară a Secţiei de Poezie (iniţiatoarea Cenaclului Uniunii Scriitorilor "Gellu Naum") în perioada 1999 - 2002, membră în Consiliul de conducere a Uniunii Scriitorilor în 2002, membră în Biroul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti în 2002. Din 1985 este scriitoare profesionistă. Face lecturi publice în străinătate şi primeşte numeroase burse. A început să scrie versuri în clasa a două la Institutul Catolic: în timp ce tatăl ei cântă la vioara un poem de Jeno Hubay, Nora Iuga a simţit o vibraţie puternică şi muzică a început să se transforme în cuvinte. Atunci a trăit pentru prima oară tulburătoarea atingere a inspiraţiei. Probabil din această cauză, Nora Iuga nu suporta calificativul de profesionist în poezie şi nu şi-a făcut niciodată o meserie din scris.
[modifică] Opere publicate
[modifică] Volume de poezie
- Vina nu e a mea, Editura Pentru Literatură, 1968
- Captivitatea cercului, Editura Cartea Românească, 1970
- Scrisori neexpediate, Editura Cartea Românească, 1978
- Opinii despre durere, Editura Cartea Românească, 1980
- Inima ca un pumn de boxeur, Editura Cartea Românească, 1982
- Piaţa Cerului, Editura Cartea Românească, 1986
- Cîntece, Editura Cartea Românească, 1989
- Dactilografa de noapte, Colecţia "Scriitorii Bucureştiului", 1996
- Spitalul manechinelor, Editura Universal Dalsi, 1998
- Capricii periculoase, Editura Vinea, 1998
- Inima ca un pumn de boxeur (Antologie - Ediţii definitive), Editura Vinea, 2000
- Autobuzul cu cocoşaţi, Editura Vinea, 2001
- Der Autobus mit den Bucklingen, Edition Solitude-Stuttgart, Klett-Cotta, 2003. Traducere în germană de Ernest Wichner. Nora Iuga afirmǎ cǎ aceastǎ traducere "a trecut, din pǎcate, absolut neobservatǎ de cǎtre presa din România".
- Fetiţa cu o mie de riduri, Editura Cartea Românească, 2005
- Gefährliche Launen (Capricii periculoase), Klett-Cotta, 2007. Traducere în germană de Ernest Wichner. Postfaţa realizată de Mircea Cărtărescu.
[modifică] Volume de proză
- Săpunul lui Leopold Bloom, Editura Cartea Românească, 1993
- Sexagenara şi tânărul, Editura Albatros, 2000
- Fasanenstrasse 23. O vară la Berlin, Editura Vinea, 2001
- Lebăda cu două intrări, Editura Vinea, 2003
- Sexagenara şi tânărul, Editura Polirom, 2004
- Săpunul lui Leopold Bloom, Editura Polirom, 2007
- Sexagenara şi tânărul, Editura Beletrina, 2009 - Slovenia
- Sexagenara şi tânărul în curs de apariţie în Bulgaria la Editura Paradox Publishing Group, în Franţa la Editura Atelier de l`Agneaux.
- Săpunul lui Leopold Bloom, reeditat de Polirom în anul 2007, va apărea pînă la sfîrşitul anului 2009, la Paradox Publishing Group, în Bulgaria.
- Hai să furăm pepeni, Editura Polirom, 2009
În prezent, Nora Iuga lucrează la două cărţi:
- Amanţii albaştri (o carte experiment cu ilustraţii erotice)
- Scrisoarea
[modifică] Traduceri selective
De-alungul anilor, scriitoarea Nora Iuga a făcut numeroase traduceri:
- De ce fierbe copilul copilul în mămăligă, Aglaja Veteranyi, Editura Polirom, 2003
- Raftul cu ultimele suflări, Aglaja Veteranyi, Editura Polirom, 2002
- Toba de tinichea, Günter Grass, Editura Polirom, 2007
- Pentru nimic în lume, Friedgard Thoma, Editura Est, 2005
- Vremurile mai bune, Christian Haller, Editura Polirom, 2008
- Muzica înghiţită, Christian Haller, Editura Polirom, 2004
- Animalul inimii, Herta Müller, Editura Polirom, 2006
- Încă de pe atunci vulpea era vânătorul, Herta Müller, Editura Univers, 1997
- În coc locuieşte o damă, Herta Müller, Editura Vinea, 2006
- Eumesvil, Ernst Jünger, Editura Univers, 2000
- Pianista, Elfriede Jelinek, Editura Polirom, 2004
- O iubire la Tibru, Jan Koneffke, Editura Humanitas, 2007
- Dumbrava morilor, Joachim Wittstock, Institutul Cultural Român, 2007
- Punktiefrungen, Ales Rasanau
- Mănuşile roşii, Eginald Schlattner, Editura Humanitas, 2005
- Cocoşul decapitat, Eginald Schlattner, Editura Humanitas, 2001
- Trandafirul nimănui, Paul Celan, Editura Est, 2007
- Om vedea ce-o mai fi / Acum cînd totul e prea tîrziu, Hans Joachim Schädlich, Editura Daos 2004
- Stau pe treptele vântului. Poeme alese, 1972 - 1985, Rolf Bossert, Institutul Cultural Român, 2008
[modifică] Cărţile publicate (ordine cronologică)
- Vina nu e a mea, Editura Pentru Literatură, 1968
- Captivitatea cercului, Editura Cartea Românească, 1970
- Scrisori neexpediate, Editura Cartea Românească, 1978
- Opinii despre durere, Editura Cartea Românească, 1980
- Inima ca un pumn de boxeur, Editura Cartea Românească, 1982
- Piaţa Cerului, Editura Cartea Românească, 1986
- Cîntece, Editura Cartea Românească, 1989
- Săpunul lui Leopold Bloom, Editura Cartea Românească, 1993
- Dactilografa de noapte, Colecţia "Scriitorii Bucureştiului", 1996
- Spitalul manechinelor, Editura Universal Dalsi, 1998
- Capricii periculoase, Editura Vinea, 1998
- Inima ca un pumn de boxeur (Antologie - Ediţii definitive), Editura Vinea, 2000
- Sexagenara şi tânărul, Editura Albatros, 2000
- Fasanenstrasse 23. O vară la Berlin, Editura Vinea, 2001
- Autobuzul cu cocoşaţi, Editura Vinea, 2001
- Lebăda cu două intrări, Editura Vinea, 2003
- Fetiţa cu o mie de riduri, Editura Cartea Românească, 2005
- Hai să furăm pepeni, Editura Polirom, 2009
[modifică] Premii şi distincţii literare
- A obţinut Premiul Uniunii Scriitorilor în 1980 pentru volumul de versuri Opinii despre durere.
- A obţinut Premiul oraşului Slobozia, 1993
- A obţinut Premiul Uniunii Scriitorilor în 1994 pentru romanul Săpunul lui Leopold Bloom.
- A obţinut Premiul Asociaţiei de Bucureşti, 1996
- A obţinut Premiul Uniunii Scriitorilor în 1998 pentru o traducere a romanului Die Blechtrommel (Toba de tinichea), de Günter Grass.
- A obţinut Premiul Uniunii Scriitorilor în 2000 pentru romanul Sexagenara şi tânărul.
- A obţinut Premiul de excelenţă al revistei Poesis, Satu-Mare, 2000
- A obţinut Premiul revistei Cuvântul, 2000
- A obţinut Premiul oraşului Călăraşi, 2001
- A obţinut premiul revistei Cuvântul în 2005 pentru poemul-roman Fetiţa cu o mie de riduri.
- I-a fost înmânat în 2007 Premiul Friedrich-Gundolf de către Deutsche Akademie für Sprache und Dichtung. Distincţia i-a fost oferită într-un cadru festiv, la Castelul Wörlitz. Premiul Friedrich-Gundolf se acordă din anul 1964, printre câştigători numărându-se nume celebre, precum: Imre Kertesz, Patrice Chereau, Konstantin Asadowski sau Giorgio Strehler.
- Autoarea a obţinut în 2009 diploma „Una dintre cele mai frumoase cărţi apărute în anul 2007 în Germania” pentru antologia de poezie Gefährliche Launen (Capricii periculoase), apărută la editura Klett-Cotta, 2007. Traducerea în germană a antologiei îi aparţine lui Ernest Wichner, iar postfaţa este semnată de Mircea Cărtărescu. De altfel, antologia s-a epuizat deja, editura germană urmînd să o reediteze.
- Nora Iuga a câştigat în 2009 cea mai importantă bursă oferită de statul german unui scriitor străin: Deutscher Akademischer Austausch Dienst (DAAD). Scriitoarea va beneficia de această bursă în perioada 15 mai 2009 - 15 mai 2010. Au mai obţinut această bursă, de-a lungul timpului, scriitori precum: Mircea Cărtărescu, Mircea Dinescu, Gellu Naum, Ana Blandiana, Ştefan Augustin Doinaş.

