Institutul Cultural Român

Sigla Institutului Cultural Român

Institutul Cultural Român (abreviat ICR) este o instituție publică de interes național, cu personalitate juridică, sub autoritatea Senatului României (anterior a Administrației Prezidențiale), a cărei misiune este de a face cunoscută cultura română și de a-i asigura vizibilitate și prestigiu. Institutul Cultural Român include o rețea de 17 institute ce funcționează în 16 țări.

ICR a fost înființat în anul 2003 prin reorganizarea Fundației Culturale Române și a Editurii Fundației Culturale Române, ca o instituție publică de interes național, cu personalitate juridică, dispunând de buget propriu și dotată cu institute culturale românești în străinătate. ICR face parte din rețeaua institutelor culturale naționale din Uniunea Europeană — EUNIC.

Istorie

Institutul Cultural Român s-a aflat sub autoritatea președintelui României, care a fost președinte de onoare al acestuia. Din 2012, Institutul Cultural Român a intrat în subordinea Senatului României.

Instituția a fost condusă în perioada 2003-2005 de scriitorul Augustin Buzura, iar din 2005 până în august 2012 președintele acestei instituții a fost scriitorul Horia Roman Patapievici, secondat de vicepreședinții Mircea Mihăieș și Tania Radu și de Dan Croitoru în funcția de secretar general.

În luna septembrie 2012, Andrei Marga a devenit președintele ICR. Horia Gârbea și Vladimir Simon au fost numiți vicepreședinți ai instituției, iar secretar general a devenit Nicolae Brînzea.

În perioada 2005-2012, ICR și-a propus să lucreze prin proiecte, organizând concursuri publice, în care acestea au fost evaluate de către comisii independente. O prioritate pentru Institutul Cultural Român privește comunitățile de vorbitori de română din țările vecine. Începând cu 1992, ICR organizează cursuri de vară pentru perfecționarea cadrelor didactice care predau limba română în aceste țări.

Centre culturale

Institutul Cultural Român administrează 17 centre culturale românești în afara României:

• Republica Moldova (Chișinău)
• Germania (Berlin)
• Belgia (Bruxelles)
• Ungaria (Budapesta, Szeged (sau Seghedin, filială)
• Turcia (Istanbul)
• Portugalia (Lisabona)
• Regatul Unit (Londra)
• Spania (Madrid)
• Statele Unite (New York)
• Franța (Paris)
• Cehia (Praga)
• Italia (Roma, Veneția)
• Suedia (Stockholm)
• Israel (Tel-Aviv)
• Austria (Viena)
• Polonia (Varsovia)

Activitate (2005 – 2012)

Reacțiile laudative ale unor prestigioase publicații precum „The New York Times”, „The New Yorker”, „Chicago Tribune”, „La Stampa”, „Figaro Littéraire” etc. vizavi de proiectele artistice ale institutelor culturale române, prestigiul acumulat de ICR, prin șefia EUNIC (Rețeau Institutelor Naționale de Cultură din Uniunea Europeană) preluată de H.-R. Patapievici în intervalul iunie 2010- iunie 2011, programele de finanțare în străinătate a traducerii și publicării culturii române scrise (bilanțul după șase ani de funcționare: 319 aparitii, în 28 de limbi și 29 de țări), acțiuni de mare anvergură precum “Cultura româna în regiunile Cehiei Moravia și Silezia“ (2011), „Luna 9 a Bucureștiului în Praga“ (2009), „Târg de arta meșteșugărească“ (2009-2011) (ICR Praga), proiectul paneuropean “Generation 89” (2009-2010), Festivalul Internațional de film „New Waves, New Ways“ (2009, 2010), expozițiile de patrimoniu „O jumătate de mileniu de carte tipărită pe teritoriul României“ (2008) și „Culorile Avangardei. Arta în România 1910-1950“ (2009), prestanța României la Salonul Internațional al Cărții de la Torino (2012) sau cele trei evenimente majore programate pentru 2013: Salon du Livre, la Paris, și Salonul de Carte de la Goteborg, România fiind la ambele evenimente invitată de onoare, iar în toamna lui 2013, găzduirea celei de-a șasea runde a dialogului China-EUNIC reprezinta cateva dintre realizările ICR sub mandatul lui Patapievici.

Perioada 2005-2008

Situatie Institut

La inceputul anului 2005, din cele 19 institute înființate prin actul normativ din aprilie 2004, funcționale erau doar 5 (Paris, Berlin, Roma, Veneția, Budapesta), cu personal incomplet 2 (Praga și New York) și funcționând într-o singură persoană (atașatul cultural), dar ca o simplă anexă a ambasadei, 3 (Viena, Tel Aviv și Londra). Deși acțiunile ambasadelor erau uneori interesante (precum cele întreprinse de Sînziana Dragoș, la Londra, sau de Ildiko Schaffhauser, la Viena), caracterul lor, datorită lipsei endemice de fonduri și inexistenței unei direcții de strategie culturală, era fatalmente aleatoriu și inevitabil nesistematic: aceste acțiuni, prin urmare, nu puteau defini profilul unui institut.

În 2008, funcționează șaptesprezece institute culturale românești în străinătate, dintre care două (Budapesta și Kiev) au câte o filială (Seghedin și Cernăuți). La cele șapte institute care erau funcționale în 2005, s-au adăugat, cu ajutorul MAE (dar la inițiativa ICR), încă zece: trei în 2005 (Istanbul, Tel Aviv, Viena); patru în 2006 (Madrid, Londra, Stockholm, Varșovia), unul în 2007 (Lisabona, plus deschiderea filialei de la Seghedin a Institutului Cultural Român de la Budapesta) și două în 2008 (unul la Bruxelles și altul la Kiev, cu filială la Cernăuți).

Interfața României cu mediul cultural străin s-a îmbunătățit simțitor, senzația de cămin cultural mucegăit în variațiuni pe teme folclorice contrafăcute (pe care o lăsau inevitabil centrele noastre culturale) a fost eliminată, iar capacitatea echipelor institutelor din străinătate de a face față provocărilor din teren a crescut în mod considerabil. Directorii au fost responsabilizați prin evaluările anuale, iar referenții au fost responsabilizați prin modul în care au fost selectați, potrivit unor competențe specifi ce și în acord cu niște criterii obiective (concurs public, cu toate procedurile de selecție la vedere). Echipa, în întregul ei, a fost responsabilizată prin:

• alocarea către fiecare institut a unui buget anual, fixat în funcție de performanțele sale anterioare;
• lucrul pe programe coerente, construite în acord cu programul-cadru anual, pe care fiecare institut e obligat să îl înainteze conducerii ICR cu șase luni înainte și care e aprobat în funcție de calitatea lui.

Buget perioada 2004-2008

Buget Institut 2004-2008
Moneda	2004	2005	2006	2007	2008
EURO	2 milioane	2,25 milioane	5,3 milioane	10,3 milioane	10,55 milioane
RON	8,2 milioane	8,153 milioane	18,696 milioane	34,3 milioane	39,015 milioane

Programe

• 2005
  • 9-24 aprilie: Bienala Internațională de Artă „Insula poeziei“ (Veneția).
  • „România în Advent“ (concerte susținute de formații și coruri din România în biserici și săli din Marea Britanie, Spania, Italia, Olanda, Irlanda).
  • Anul Internațional „George Enescu“, cele mai importante activități fiind prima montare a operei Oedipe în Statele Unite (realizată de ICR împreună cu College of Fine and Applied Arts al Universității din Illinois și Illinois Art Council) și publicarea a șase caiete incluzând lucrări inedite ale lui George Enescu, editate de reputatul violonist și muzicolog Sherban Lupu, profesor la Universitatea din Illinois.
  • Programul „20 de autori“, primul din garnitura de programe imaginate de ICR în vederea promovării după un sistem nou a creației literare românești pe piața internațională de carte. Până la acest program, ideea era ca traducerile să fie publicate în țară (dezavantaj major: oricât de bune ar fi fost traducerile și oricât de remarcabile condițiile de tipărire, tirajul nu putea fi distribuit, deoarece nici o editură din străinătate nu distribuie ceea ce nu produce). Schimbarea a fost să se lase în sarcina editurii străine distribuția, cartea tradusă fiind produsul său editorial, realizat însă cu susținerea ICR, care asigură finanțarea integrală a traducerii (printr-un contract direct cu traducătorul) și participă la acoperirea unei părți din cheltuielile de tipărire. Selecția celor douăzeci de autori a fost făcută de un juriu de specialiști, convocat prin mobilizarea opțiunilor furnizate în scris de cele mai importante reviste de cultură din țară. Acest juriu a decis care cărți românești din domeniul literaturii, artelor și filosofiei merită să fie promovate în străinătate pe bani publici.

• 2006
  • Programul CANTEMIR a fost înfi ințat ca un program-pilot de finanțare a proiectelor culturale românești adresate mediului internațional, cu intenția de a-l verifica și extinde în viitor ca principal program de export al culturii române.
  • Programul TPS (Translation and Publication Support Programme) a fost lansat ca un program de finanțare a editorilor străini pentru traducerea autorilor români, care își propune să faciliteze accesul publicului străin la literatura română și să sprijine prezența autorilor români pe piața internațională de carte, prin finanțarea costurilor de traducere (și publicare, atunci când este cazul). TPS este echivalentul românesc al unui mare număr de programe similare din întreaga lume.
  • Programul de formare a tinerilor traducători, menit să precipite apariția unei noi generații de traducători din literatura română într-un număr cât mai mare de limbi străine.
  • Programul de sprijinire a traducători profesioniști existenți. ICR oferă candidaților selecționați de jurii externe posibilitatea de a petrece în România o perioadă de timp care să le permită cunoașterea directă a literaturii române și a mediului care o definește.
  • Programul burselor „Constantin Brâncuși“ și „George Enescu“ de la Cité Internationale des Arts, care oferă artiștilor români ocazia de a lucra într-un mediu artistic internațional, apt introducerii lor în circuitul „cotidian“ al valorilor europene.

• 2007
  • Programul CANTEMIR a fost diversificat pe secțiuni, adresându-se atât operatorilor culturali din Româniacare doresc să asigure o participare românească la festivaluri internaționale importante (Secțiunea Festival – Culture by Request), cât și operatorilor culturali din România și din afara României care au inițiat proiecte de promovare a culturii și civilizației românești în străinătate (Secțiunea Promovare – Culture to Go), precum și proiectelor de cooperare culturală menite să încurajeze dialogul intercultural (Secțiunea Cooperare – Culture to Share).
  • Programul Publishing România, o extindere a programului TPS care să țină seama de primele semnale pozitive primite din piață și care să permită inclusiv publicarea (în străinătate) a unor reviste dedicate culturii și civilizației românești.
  • Programele „România în Advent“ și „România de lângă tine“, menite să pregătească vizibilitatea ca „țară normală“ în ochii oamenilor obișnuiți din țările Uniunii Europene, înainte de intrarea în clubul european, ajutând la construirea unei strategii, a stabilirii de parteneriate cu instituții extrem de vizibile din străinătate: festivaluri internaționale, centre de studii importante, mari ansambluri și agenții artistice.

• 2008
  • Centrul Național al Cărții (CENNAC)

Alte activități

• În 2007 ICR a inițiat rezidența și concertele Cvartetului Belcea la Ateneul Român, proiect continuat în 2008.
• Anul 2007 este anul lansării primei expoziții concepute și finanțate de ICR, „Culorile avangardei. Arta în România 1910–1950“ (un concept realizat de Erwin Kessler ca prezență a Institutului în cadrul programelor „Sibiu – Capitală Culturală Europeană 2007“). Expoziția, itinerată în 2008 va fi prezentă și anii următori la diferite muzee din străinătate.
• ICR a preluat din 2007 organizarea Festivalului Filmului European, la început împreună cu Reprezentanța Comisiei Europene în România, iar 2008 singur, când a înregistrat cel mai mare număr de spectatori din istoria festivalului de până atunci – peste 15000.
• Tot în 2007, la Viena, România a aderat la EUNIC (European Union of National Institutes for Culture)
• În 2008 a organizat pentru prima oară singur Festivalul Filmului European (înregistrând cel mai mare număr de spectatori din istoria festivalului – peste 15 000).
• A semnat cu prestigiosul Woodrow Wilson International Center for Scholars (Washington D.C.) un program de burse de cercetare, care va permite din 2009 unui număr de trei cercetători români, în fiecare an, să fie preluați pentru patru luni în rezidențiat la această instituție
• În iunie 2008, ICR a fost ales în poziția de al doilea vicepreședinte EUNIC, urmând ca în 2009 să devină primul vicepreședinte, iar apoi, în 2010, să devină președintele tuturor Institutelor naționale de cultură din Europa unită. Prin această alegere, ICR iese din tradiționalul său anonimat provincial și începe să existe pe harta institutelor naționale de cultură din Europa, pe picior de egalitate cu marile institute de tip British Council, Goethe Institut, Institut Français, Instituto Cervantes ș.a.m.d

Perioada anului 2009

Situatie Institut

ICR a funcționat, în această perioadă, cu un număr de 16 institute (Berlin, Bruxelles, Budapesta, Istanbul, Lisabona, Londra, Madrid, New York, Paris, Praga, Roma, Stockholm, Tel Aviv, Varșovia, Veneția, Viena)

Buget

ICR pe anul 2009 a suferit, în total, o reducere de 12,44%.

Programe

• În perioada octombrie-decembrie 2009, Institutul Cultural Român „Titu Maiorescu“ de la Berlin a organizat o serie de șase concerte ale formației Archaeus, conduse de Liviu Dănceanu. Concertele s-au desfășurat în două perioade în diferite orașe din Germania (Berlin, Mannheim, Düsseldorf, Köln).
• Proiectul „Bucharest – Café“, avand loc evenimente muzicale, proiecții de film, expoziții de fotografie și spectacole de teatru-cabaret, toate pe tema artei populare urbane românești în perioada 1900- 1940. Proiectul a permis o mai bună înțelegere a situației actuale din România, îmbunătățirea dialogului intercultural, „întâlnirea“ cu un fenomen cultural care a sincronizat România și, în mod specific, orașul București, cu fenomenul artistic european de la începutul secolului XX. Seria de manifestări a marcat vizita oficială a MS Albert al II-lea, regele Belgiei la București, prima vizită în România a unui suveran belgian după al Doilea Război Mondial, desfășurată în perioada 7-9 iulie 2009.
• În calitate de partener al Târgului Internațional de Carte de la Budapesta, aducând România ca invitată de onoare, ICR Budapesta a prezentat o serie de evenimente culturale: expoziția de instalații „TvMania“ a artistului clujean Bartha Ciupe Ernő, expoziția de fotografie cu tema „Ploaia“, un dialog cu public între scriitorii Gabriela Adameșteanu și Péter Esterházy, lansarea ediției speciale Caleidoscop românesc a revistei Lettre Internationale (ediția ungară) și programul „Copiii desenează o carte“, propus de Fundația „Noi citim“.
• În cadrul Festivalului de la Edinburgh, Institutul Cultural Român de la Londra a susținut, împreună cu Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național și ICR, prezentarea piesei de teatru Faust, montată la Teatrul Național „Radu Stanca“ din Sibiu, în regia lui Silviu Purcărete, spectacolul s-a bucurat de un real succes, actriței Ofelia Popii fiindu-i acordat Herald Angel Award pentru rolul Mefisto, în cadrul ceremoniei de decernare a premiilor din 22 august 2009.
• Institutul Cultural Român de la Madrid a organizat „Săptămâna Europei“ în perioada 6-13 mai 2009, sub genericul

„Din Madrid spre Europa“. ICR Madrid a participat, în colaborare cu Ambasada României, la seria de manifestări menite să promoveze imaginea României în contextul european.

• O amplă manifestare dedicată Culturii Cucuteni s-a desfășurat în perioada 10 noiembrie 2009 – 25 aprilie 2010, la Institute for the Study of the Ancient World din cadrul New York University, fiind prima expoziție dedicate Culturii Cucuteni în spațiul nord-american la ISAW.
• Institutul Cultural Român de la Paris a organizat, pe 25 ianuarie 2009, primul concert în cadrul căruia a fost interpretată Integrala pieselor vocale compuse de George Enescu, cu participarea artiștilor Leontina Văduva, Jacques L’Oiseleur des Longchamps și Alina Pavalache. În continuarea succesului înregistrat de acest spectacol, ICR Paris a organizat, pe 5 octombrie 2009, cea de-a doua parte a concertului, avându-i ca invitați pe soliștii Leontina Văduva (soprană), Viorica Cortez (mezzosoprană), Jacques L’Oiseleur des Longchamps (bariton), Alina Pavalache (pian), Nathalie d’Ornano (mezzosoprană), Ruxandra Cioranu (soprană).
• ICR Paris a organizat în zilele de 6 și 7 noiembrie 2009 colocviul internațional „Intelectualul public în Europa 1989-2009“, desfășurat la Senatul Franței și la Goethe-Institut. Cu ocazia aniversării a douăzeci de ani de la căderea regimurilor comuniste din Europa de Est, intelectuali cunoscuți din țările ex-comuniste au fost invitați să dezbată, împreună cu intelectuali din Franța, felul în care a evoluat rolul și influența intelectualului public, în ultimele două decenii, în cele două jumătăți ale Europei, reunite de puțină vreme. Au participat, printre alții, Alain Finkielkraut, Danièle Sallenave, Tzvetan Todorov, Jacques Rupnik, Antonin Liehm, Györgi Konrád, Jens Reich, Horia-Roman Patapievici și Ciprian Mihali.
• Programul „Luna 9/nouă a Bucureștiului în Praga“, a fost structurat pe patru perioade istorice: „București: 1859-1917“, „București: 1918-1939“, „București: 1940- 1989“, „București: 1990-2009“ și a cuprins spectacole de teatru, expoziții, lecturi, mese rotunde.
• Accademia di Romania din Roma a organizat colocviul internațional „Constantin Noica și filosofia ca mântuire“, în perioada 3-4 iunie 2009, participat personalitățile Andrei Cornea, Sorin Lavric, Sorin Vieru, Marco Cugno, Roberto Scagno, Mihai Nasta, Ștefan Afloroaie, Pietro D’Oriano, V. Dem. Zamfirescu, Giovanni Rotiroti, Radu Bercea, Horia-Roman Patapievici.
• În timpul Săptămânii Nobel (7-12 decembrie), ICR Stockholm a organizat la sediul său o întâlnire cu circuit închis care a avut-o ca invitată de onoare pe Herta Müller și care s-a adresat în special lumii literare suedeze. În cadrul acestei întâlniri a avut loc un concert din repertoriul Mariei Tănase, susținut de Sanda Weigl. În luna decembrie, ICR Stockholm a organizat, la sediul său, o instalație de artă conținând fotografii ale autoarei și traduceri ale cărților acesteia în limbile română și suedeză, precum și înregistrarea audio a lecturii poemelor cuprinse în volumul "Este sau nu este Ion".
• Turneul Fanfarei Shavale în Israel, cu un repertoriu cu piese combinând mai multe stiluri de muzică tradițională românească, piese din folclorul spațiului balcanic, dar și klezmer, a a avut concerte in diferite orașe: la Petach Tikva Center for Performing Arts, la Haifa (dintre care un concert dedicat copiilor), la sala de festivități a Școlii Fihman din Ramat Remez, un workshop-concert la Colegiul Academic WIZO și concertul de deschidere a Festivalului Hag haHagim, dedicat celor mai importante sărbători de sezon ale marilor religii monoteiste: Hanukka, Crăciun și Eid al-Adha.

Controversa

Un incident apărut în iulie 2008, la Institutul Cultural Roman din New York, după ce unul din exponate de birouri locale, a fost criticat de către un scriitor de la o publicație în limba română a românilor din diaspora, New York Magazin. Intitulată Libertatea pentru oamenii leneși, expoziția a prezentat lucrările a trei bine-cunoscuți artiști de stradă din România . Printre un număr mare de obiecte de arta de pe una din masele de afișare, a fost un ponei de lungimea unei palme cu o zvastică ștampilată pe spatele acestuia . În timp ce această figurină mică a fost singurul obiect din întreaga colecție, care a avut o astfel de trimitere, și expozanții au explicat că sensul a exponatului a fost ironic, scriitorul a etichetat întreaga expoziție sponsorizată de ICR ca populată de "figuri sinistre" și obscene . Departamentul de Poliție din New York a fost chemat să investigheze așa-numita forma de "anti-semitism" și a respins problema considerând-o plângere nefondată . Cu toate acestea, problema a fost apoi preluată de presa de scandal online și de politicienii din România critici a ICR-ului .. Președintele Senatului român, Nicolae Văcăroiu, membru al partidului de opoziție PSD, care a pierdut poziția sa de președintele de onoare al ICR in fața lui Traian Băsescu, a solicitat Comisiei de Cultura din Senat investigarea acestui eveniment .

Susținătorii expoziției, inclusiv Patapievici, au susținut că de fapt, "controversa" a fost în esență un non-sens și exploatată de către criticii Institutului, pentru a încerca să discrediteze conducerea Institutului și Președintele român. Ei au subliniat faptul că astfel de expresii artistice au fost frecvente în Statele Unite și în comunitatea internațională și că explicațiile artiștilor în legătură cu sensurile exponatelor au fost în mare măsură ignorate de către politicienii români .

In același timp, scriitorul româno-german Herta Müller, a publicat în Frankfurter Rundschau o scrisoare deschisă adresată lui Horia-Roman Patapievici, în care ea a criticat inițiativa sediului ICR din Berlin, de a organiza o școală de vară, în colaborare cu doi oameni care au fost anterior informatorii Securității: Sorin Antohi și Andrei Corbea-Hoișie.

Activitate (2012 – prezent)

Institutul Cultural Român a înregistrat în ultimele patru luni ale anului 2012 schimbări majore. Programele s-au diversificat, încât să întâmpine și să sprijine efortul de consacrare al creatorilor. S-a asumat un concept lărgit de cultură (incluzând, alături de literatură, film, muzică, arte plastice, și științele sociale, științele în înțeles cuprinzător, cu aplicațiile lor tehnologice, filosofia, teologia), conform abordărilor europene și practicilor culturale contemporane. S-a trecut la organizarea filialelor ICR în capitalele culturale ale provinciilor istorice ale țării. Posturile din Institutele Culturale Române din străinătate au trecut în regimul concursurilor. A început transferul de cărți și publicații dinspre editurile autohtone spre institutele culturale române din exterior.

Andrei Marga a publicat de asemenea o carte proprie la editura Institului Cultural Român, ridicând suspiciuni asupra verticalității acestui comportament.

Legături externe

• Sit web oficial
• România culturală
• Centrul Național al Cărții
• Strategie de export, 7 octombrie 2005, Cristina Stan, Ziarul de Duminică
• Lucrurile specific romanesti? Cele care au cota in strainatate, 7 octombrie 2005, Cristina Stan, Ziarul de Duminică

• H.R. Patapievici: cazul poneiului, un scandal politic, Adevărul, 8 august 2008.
• Cultura românească promovată în străinătate de ICR, in România liberă online, 26 noiembrie 2008.
• Vârfurile de export ale culturii române, 23 noiembrie 2010, Dan Boicea, Adevărul
• Petitie impotriva functionarii ICR-ului sub tutela EUNIC

Organisme cu vocație similară

• Alianța Franceză
• British Council
• Goethe-Institut
• Institutul Cervantes
• Institut Camoes
• Institut Ramon Llull
• Istituto Dante Alighieri ≈ Institutul Dante Alighieri ≈ Società Dante Alighieri