Eugen Barbu
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
 |
Punctul de vedere neutru al acestui articol sau al acestei secţiuni este disputat. Vă rugăm consultaţi părerile exprimate în pagina de discuţii. Vă rugăm nu ştergeţi eticheta până la rezolvarea disputei |
| Literatura română | ||
| Istoria literaturii române | ||
|
Evul mediu |
||
| Curente în literatura română | ||
|
Umanism - Clasicism |
||
| Scriitori români | ||
|
Listă de autori de limbă română |
||
| Portal România | ||
| Portal Literatură | ||
| Proiectul literatură | ||
| Toate articolele din serie | ||
| editează | ||
Eugen Barbu (n. 20 februarie 1924, Bucureşti - d. 7 septembrie 1993, Bucureşti) a fost un membru corespondent al Academiei Române, director de reviste, jurnalist, pamfletar, polemist, publicist, romancier, scenarist român, laureat al premiului Herder.
Cuprins |
[modifică] Scurtă prezentare
Important prozator român contemporan, pamfletar, jurnalist, scenarist, publicist, membru corespondent al Academiei Române.
A fondat şi condus revistele Săptămâna şi România Mare.
A înfiinţat, alături de Corneliu Vadim Tudor, partidul cu doctrină naţionalistă România Mare, pe care l-a reprezentat în Parlamentul României în legislatura 1992-1996.
[modifică] Opera literară
A debutat cu un volum de nuvele. A scris apoi romanele Groapa, Șoseaua Nordului, Săptămâna nebunilor, Principele (volum ce a fost însoţit de mai multe volume intitulate Caietele principelui, un soi de şantier al creaţiei), Ianus (publicat postum). A fost laureat al premiului Herder.
A lăsat şi un interesant Jurnal.
A fost căsătorit cu actriţa Marga Barbu pentru care a creat, în calitate de scenarist, seria filmelor cu haiducii lui Mărgelatu, în care aceasta juca alături de Florin Piersic.
[modifică] Opere publicate
Nuvele şi povestiri:
- Gloaba, 1955;
- Tripleta de aur, 1956;
- Oaie şi ai săi, 1958;
- Patru condamnaţi la moarte, 1959;
- Tereza, 1961;
- Prânzul de duminică, 1962;
- Vânzarea de frate, 1968;
- Martiriul Sfântului Sebastian, 1969;
- Miresele, 1975;
Romane:
- Balonul e rotund, 1956;
- Unsprezece, 1956;
- Groapa, 1957;
- Şoseaua Nordului, 1959;
- Facerea lumii, 1964;
- Princepele, 1969;
- Incognito I-IV, 1975 -1980;
- Săptămâna nebunilor, 1981;
Reportaje:
- Pe-un picior de plai, 1957;
- Cât în 7 zile, 1960;
- Cu o torţă alergând în faţa nopţii, 1972;
Memorialistică, eseuri, critică, proiecte literare:
- Jurnal, 1966;
- Măştile lui Goethe, 1967;
- Foamea de spaţiu, 1969;
- Jurnal în China, 1970;
- Caietele Princepelui I-VI, (1972-1981);
- O istorie polemică şi antologică a literaturii române, 1976;
Teatru:
- Să nu-ţi faci prăvălie cu scară, 1959;
- Labyrintul, 1967 etc.
Piesele sunt adunate în vol. Teatru;
Versuri:
- Osânda soarelui, 1968;
Traduceri din Faulkner, Th. Mann etc; Readuce in literatura romana opera lui Panait Istrati; Scenarii de film: seria Haiducilor.
[modifică] Pamfletarul Eugen Barbu
[modifică] Eugen Barbu director de reviste
[modifică] Gazetarul Eugen Barbu
[modifică] Eugen Barbu, critic de artă
[modifică] Eugen Barbu despre Sabin Bălaşa
- Articolul Teatrul National, în ziarul România Liberă, 1 octombrie 1970
- Articolul Un premiu, în ziarul România Liberă, 22 aprilie 1971
- Articolul Culturale, în ziarul România Liberă, 3 februarie 1972
- Articolul Tot ce picteaza inseamna Mit, în ziarul Scânteia tineretului, 28 noiembrie 1982
[modifică] Romancierul Eugen Barbu
[modifică] Eugen Barbu despre ...
- „... odată terminată o carte, ea devine un glonţ scapat din puşcă, nu-l mai poţi întoarce.”
